Creditele nu se vor mai da niciodată ca în anii de boom, spun economiştii

Vânzările de credite - care rămân la nivel de avarie în ciuda semnelor tot mai numeroase de revenire a economiei - nu vor mai ajunge niciodată la ritmurile periculos de înalte consemnate în anii de boom, când au umflat importurile şi datoria externă, spun economiştii.

România are şi acum unul dintre cele mai mari niveluri de deficit de cont curent din Europa, astfel că reluarea creditării la ritmul anterior crizei nu va mai fi posibilă, mai ales în condiţiile în care statele europene nu mai tolerează creşterea traiului pe datorie, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR.

"Ţările din Europa nu vor mai tolera o creştere a traiului pe datorie. Dacă cineva se gândeşte că se va relua creditarea dinainte de criză, să uite acest lucru", a spus Lazea la un seminar privind creditele neperformante. El a arătat că deficitul de cont curent al României a scăzut în ultimii ani de la circa 13% la 4-5%, însă, şi în aceste condiţii, nivelul din prezent este printre cele mai mari din Europa, după cel al Greciei, Portugaliei şi Turciei.

Potenţialul de creditare pe zona de retail este minim, dacă se ia în considerare nivelul actual al veniturilor populaţiei, şi va rămâne scăzut în ur­mătorii 2-3 ani, iar revenirea se va face doar în linie cu dezvoltarea economiei, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

"Nivelul dobânzilor este la un nivel minim istoric la lei şi la valută, însă cererea de credite rămâne scăzută. Există 200.000 de interogări pe lună faţă de circa un milion înainte de criză. (...) Volumele de credite noi acoperă practic doar ce ajunge la maturitate", a spus Dumitru. El a explicat că serviciul datoriei ca procent din PIB este destul de ridicat în România, astfel că, la nivelul veniturilor din prezent, poten­ţialul de creditare este limitat. "Perioada banilor uşori

s-a terminat. Atunci îţi luai un credit şi toată economia creş­tea. În momentul de faţă, ca să faci afaceri îţi trebuie şi ştiinţă."

Potrivit acestuia, rata creditelor neperformante este destul de mare în România (aproape 13%) comparativ cu alte state, însă gradul de acoperire este suficient, dat fiind nivelul ridicat al ratei solvabilităţii băncilor.

Lazea a arătat că, în condiţiile în care spaţiul pentru creditarea populaţiei este limitat, băncile ar trebui să se reorganizeze şi să îndrepte împrumuturile către activitatea de producţie şi infrastructură.