Companiile elveţiene sunt nevoite să se adapteze pentru a face faţă aprecierii francului

Francul elveţian a urcat la maxime record, însă exporturile de brânză ale Elveţiei au crescut cu aproximativ 8% în ultimii doi ani, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Emmi, cel mai mare exportator de pro­du­se lactate al Elveţiei, se aşteaptă ca veniturile să crească din nou în acest an. Volumul total al expor­turilor de brânză s-a menţinut stabil de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Bro­thers, în toamna lui 2008.

"Aspectul pozitiv al presiunii exercitate de aprecierea francului este că ne stimulează să venim cu idei din ce în ce mai bune şi să men­ţinem un control şi mai strict asupra costurilor şi să muncim mai mult", declară Matthias Kunz, director al diviziei externe a Emmi.

Aprecierea cu aproape 30% a francului în raport cu moneda euro de la colapsul Lehman a generat proteste din partea unor firme, în special din sectorul metalelor, echipamentelor şi turismului. Unele dintre acestea au ameninţat că-şi vor reloca producţia peste hotare, iar banca centrală a avertizat că efectele aprecierii francului nu au fost încă resimţite în întregime.

Însă exporturile au urcat în primul trimestru cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în 2010 Elveţia a înregistrat al doilea cel mai mare excedent comercial din istoria sa. Potrivit unui studiu realizat în luna aprilie, majoritatea companiilor elveţiene nu se aşteaptă la un impact major negativ al apre­cierii francului şi ar prefera ca banca centrală să nu ia nicio măsură în această privinţă.

"Elveţia a fost întotdeauna capabilă să facă faţă unui franc mai puternic prin operarea unor schimbări radicale", declară preşedintele Nestlé Peter Brabeck.

Capacitatea de a majora preţurile şi pre­zenţa pe pieţele emergente cu un ritm rapid de creştere au fost de ajutor. Exporturile elve­ţiene de ceasuri au avansat cu 32,1% în aprilie după ce achiziţiile venite din China au crescut cu 44,4%, iar cele din Hong Kong cu 53,9%.

Precedent în anii '70

Nu este prima dată când elveţienii trec printr-o astfel de situaţie. O situaţie similară s-a înregistrat în anii '70, când inflaţia din alte regiuni a im­pul­sionat cererea de franci elve­ţieni. Atunci, ca şi acum, Elveţia se lăuda cu o rată scă­zută a inflaţiei şi a şomajului. În 1976, revista Time scria că economia elveţiană se bucură de "succese invidiate de majo­rita­tea ce­lor­lal­te ţări". Aproape acelaşi lucru se întâmplă în prezent.

Christoph Blocher, un politician de dreap­ta care a făcut avere din conducerea unei com­panii de pro­duse chimice, Ems, a declarat că o ieşire din Elveţia părea inevitabilă pentru fir­ma sa în anii '70. "Am căutat locaţii alterna­tive peste hotare", a declarat el. "Atunci, ex­por­tam 30%. Acum, exportăm 96%. Elveţia a fost în­tot­dea­una forţată de moneda puter­nică să rea­li­zeze produse mai bune, de o calita­te su­pe­rioară".

În general, banca mondială anticipează o încetinire a ritmului de creştere a economiei în acest an, până la aproximativ 2% de la 2,6% în 2010. Totuşi, ritmul de creştere este destul de bun comparativ cu cel de 1,5-2,3% anticipat pentru zona euro de către Banca Centrală Euro­peană.

"Credem că aprecierea fran­cului elveţian durează de prea mult timp pentru a vedea o creştere negativă a exporturilor drept o consecinţă inevitabilă", se arată într-o notă a economiştilor din cadrul băncii elveţiene Sarasin. Turismul a avut de suferit, însă vremea poartă o parte din vină.

Banca centrală a încercat în zadar să "potolească" cursul

În acest context, este lesne de înţeles de ce eforturile inutile depuse de banca centrală în 2009-2010 de a restrânge aprecierea francului au declanşat dezbateri aprinse în Elveţia: eforturile au costat banca 26,5 miliarde de franci.

În cadrul unui sondaj realizat în aprilie de Deloitte în rândul directorilor financiari de firme din Elveţia, 85% dintre aceştia au declarat că aprecierea francului nu va avea un efect negativ în următoarele 12 luni. De asemenea, 83% s-au declarat împotriva unor noi acţiuni ale băncii centrale sau ale guver­nului în sensul stopării aprecierii fran­cului.

Chiar şi aşa, perspectiva aprecierii în continuare a monedei elveţiene îl îngrijorează pe Kunz. "Problema este că nu ştim cât de elastică este cererea", a declarat acesta.