Profesie nouă pe piaţa muncii: business din "împăcarea" românilor

Autor: Adelina Mihai 19.06.2011
Aproximativ 3.000 de români din toată ţara lucrează în prezent ca mediatori, una din cele mai noi profesii apărute pe piaţa muncii, având rolul de a-i ajuta pe cei aflaţi în conflicte să-şi rezolve problemele pe cale amiabilă, fără să fie nevoiţi să apeleze la justiţie. Firmele care vor să înceteze contractele comerciale cu partenerii de afaceri îşi pot rezolva problemele într-un timp mai scurt şi cu costuri mai reduse prin mediere, spun specialiştii. Cine sunt mediatorii români? Cine apelează la mediere? Care sunt avantajele procedurii de mediere? Cât câştigă un mediator? Ce trebuie să faci ca să ajungi mediator?

Adrian Ababei, Aurelia Gafencu, Dan-Constantin Barbu, Cristina Botezatu, Liliana Călin, Alexandru Octavian Cazacu sau Ioana Adina Marin sunt doar câţiva dintre românii înscrişi în Tabloul Mediatorilor Autorizaţi, o listă de specialişti şi date de contact aprobată de către Consiliul de Mediere, singura instituţie din ţară care oferă astfel de autorizări.

Medierea reprezintă o alternativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă cu ajutorul unui mediator autorizat, persoană menită să faciliteze comunicarea şi negocierea între două părţi aflate în conflict. Deşi este o profesie reglementată în 2006 (în baza Legii 192), primele proceduri de mediere în România datează încă din 1999 (când s-a făcut standard ocupaţional pentru mediator), această activitate fiind practicată la acea vreme în special de către ONG-uri, în cadrul unor proiecte. Procesul de mediere a fost preluat după modelul nord-american, care are o tradiţie de peste 40 de ani în acest domeniu, iar România este unul din statele europene care are una din cele mai avansate legislaţii în domeniu.

Ioana Adina Marin, 35 de ani, este mediator încă din anul 2000. Ea este membru fondator şi director al Asociaţiei Pro Medierea, care desfăşoară activităţi în domeniul medierii (inclusiv cursuri de formare de mediatori) din 2001 încoace.

"În general, când apelează la mediator, reprezentanţii părţilor sunt supăraţi unul pe altul şi fie au depăşit faza în care puteau să negocieze direct, fie nu au vrut să facă acest lucru. Ei evaluează şi posibilitatea unei acţiuni în instanţă, însă dacă vor să rezolve repede problema - cum se întâmplă mai ales în cazurile de conflict în relaţiile comerciale - apelează la mediere, fiind motivaţi de timp şi de costuri", a spus Marin. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, ea face parte şi din Asociaţia Profesională a Mediatorilor şi este şi membră în Consiliul de Mediere.

În instanţă, temenul mediu de soluţionare a conflictelor din domeniul relaţiilor comerciale este de trei ani, perioadă în care se introduce acţiunea de judecată (şi poate dura până la un an până la prima întrevedere a părţilor), se administrează probele, iar dacă una din părţi nu este mulţumită de rezultatul dat de judecător, merge mai departe. Într-o mediere, un astfel de caz poate fi soluţionat şi în două şedinţe de mediere, adică în maximum o lună de zile.

Specialiştii spun însă şi că o directivă europeană (52/2008) reglementează medierea în conflictele transfrontaliere. Astfel, dacă doi comercianţi - un furnizor de produse şi un cumpărător- care provin din state diferite vor să desfacă contractul pe care îl au, pot apela la mediere înainte să ajungă la proces.

"Medierea reprezintă o situaţie simplă, a unei proceduri flexibile, informale, prin care oamenii aflaţi în conflict se aşază la masă ca să discute. Contează foarte mult ca oamenii să înţeleagă ce li se întâmplă în procedura de mediere şi că mediatorul nu le dă soluţii sau sugestii, ci doar îi ajută să ajungă singuri să decidă care ar fi cea mai bună soluţie pentru rezolvarea conflictului", a spus Marin.

Românii sunt sceptici, iar mediatorii nu au cazuri de rezolvat

Numărul de mediatori autorizaţi români este în creştere, având în vedere că serviciul de mediere a devenit din ce în ce mai cunoscut, prin intermediul asociaţiilor profesionale ale mediatorilor autorizaţi.

Însă nu întotdeauna mediatorii autorizaţi au şi cazuri pe care să le ducă spre soluţionare.

"M-am autorizat ca mediator la începutul anului, dar nu am avut niciun caz de mediere până în prezent. Părea o profesie de perspectivă şi cred în continuare că este, însă oamenii nu sunt informaţi şi sunt sceptici atunci când aud de mediere. Am înţeles totuşi că există judeţe în care instanţele îşi fac datoria şi îi informează cu privire la posibilitatea rezolvării coflictului prin mediere " a spus Aurelia Gafencu, 38 de ani, consilier juridic la o companie din Constanţa. În opinia sa, este datoria statului să facă mai multă promovare profesiei de mediator, pentru că ar economisi mai mulţi bani prin faptul că nu ar avea atât de mulţi angajaţi în instanţe.

La rândul său, Alexandru Octavian Cazacu, avocat în cadrul casei de avocatură Cazacu şi Asociaţii şi mediator autorizat încă din anul 2008, spune că o mare problemă în România o reprezintă mentalitatea oamenilor. "Românul este obişnuit să se certe, iar medierea este o instituţie care rezolvă conflictele în mod elegant, ceea ce este atipic. Deşi este reglementată, medierea are mari probleme în implementare, din păcate. Fiind şi avocat, mie mi-ar fi mult mai uşor să rezolv cazurile prin mediere înainte să se ajungă în instanţă, însă nu se întâmplă acest lucru", spune avocatul Cazacu din Bucureşti, care a absolvit cursurile de mediator oferite de Fundaţia pentru Schimbări Democratice. El nu a avut niciun caz de mediere de rezolvat din 2008 încoace.

Onorariul unui mediator, la jumătatea celui acordat unui avocat

Autoritatea de reglementare a profesiei de mediator este Consiliul de Mediere, un organism de interes public, care nu este subordonat niciunui minister. În România sistemul este destul de avansat, având în vedere că în alte state europene nu există un organism care să reglementeze această profesie.

De regulă, una dintre părţile aflate în conflict apelează la mediator, iar medierea se desfăşoară numai în condiţiile în care şi cealaltă parte acceptă să participe la discuţi. De asemenea, onorariul mediatorului este plătit de ambele părţi.

"Nu există grile de onorarii sau tarife, este un serviciu de piaţă liberă, în care fiecare îşi stabileşte preţul în funcţie de complexitatea cazului (există mediere cu mai mult de două părţi implicate) şi de subiectele aduse în discuţie", a spus Marin. Ea a precizat că durata celei mai lungi şedinţe de mediere la care a participat a fost de 7 ore. De regulă, şedinţele de mediere se desfăşoară în biroul mediatorului, care trebuie să asigure un teritoriu neutru pentru discuţii.

În general, un mediator câştigă cam jumătate din onorariul pe care îl primeşte un avocat în cazul în care s-ar desfăşura un proces, spun specialişii din piaţă.

"Familia reprezintă un domeniu care capătă din ce în ce mai multă amploare în ceea ce priveşte medierea. Prin Legea 202/2010 s-a creat posibilitatea ca soţii să poată desface căsătoria prin acord, inclusiv cei care au copii minori. Şi astfel este mult mai simplu pentru ei să-şi regleze situaţia, pentru că merg în instanţă doar cu o cerere cu acordul de mediere, ceea ce înseamnă că nu se administrează probe şi nu se face o judecată", a spus Adina Marin. Ea a mai precizat şi că în cazul unui proces, dacă se rezolvă conflictul prin mediere pe parcursul litigiului, se restituie şi taxa de timbru.

Sub 1.000 de euro, preţul unei calificări de mediator

Cei care vor să ajungă mediatori trebuie să absolvenţi de studii superioare, să aibă experienţă în câmpul muncii de minimum trei ani şi să fi absolvit un curs de mediere autorizat.

Cursurile de mediere, care durează 80 de ore (într-o perioadă de două săptămâni), costă 3.100 de lei, la care se adaugă taxa de examinare de 400 de lei. Mediatorii trebuie să aibă un sediu profesional- birou propriu sau să fie angajaţi în cadrul unui ONG care desfăşoară activităţi de mediere.

"Abilităţile mediatorului se formează în timpul cursului, care este în proporţie de 70% parte practică, prin care se dezvoltă abilităţile de negociere şi de comunicare necesare medierii. Am avut la cursuri şi persoane de la 24- 25 de ani până la peste 70 de ani. Însă o pondere mai mare a cursanţilor o au cei cu vârsta cuprinsă între 34 şi 50 de ani", a adăugat Marin. Ea a precizat că prin intermediul asociaţiei sale au fost formaţi 800- 900 de mediatori.

Totuşi, primii români care au văzut o oportunitate de business din mediere au fost tot cei cu studii juridice, avocaţii sau foştii judecători, ieşiţi la pensie, deşi legea spune că absolvenţii oricărei facultăţi pot deveni mediatori.

"Am avut la cursuri, pe lângă avocaţi, consilieri juridici sau judecători şi economişti, profesori, chiar şi preoţi care au spus că vor să-şi dezvolte abilităţi care să-i ajute în activitatea de bază pe care o desfăşoară", a mai spus Marin. Ea a mai precizat că, din experienţa personală, rata de succes a procedurii de mediere este undeva la 70- 80% din cazuri. "În momentul în care se acceptă medierea există motivaţii puternice ale părţilor să rezolve problema prin această procedură", a explicat ea.


Ce condiţii trebuie să îndeplinească un mediator:

Unde se pot face cursuri de mediator

Lista instituţiilor autorizate de Consiliul de Mediere pentru furnizarea de cursuri de formare de mediatori

Sursa: Consiliul de Mediere (www.cmediere.ro)