Hoţii virtuali au vrut să fure de la FMI date economice care nu sunt publicate niciodată

Fondul Monetar Internaţional, instituţia care supraveghează sistemul financiar global şi care are un rol important în ghidarea Europei prin criza datoriilor, este ultimul pe lista în creştere a victimelor atacurilor cibernetice.

Aceste agresiuni, pe care Statele Unite inten­ţionează să le catalogheze drept "acte de război" şi eventual să le contreze cu un atac armat, iar ţările Uniunii Europene vor să le pedepsească mai sever, se înmulţesc şi nu fac discriminare între victime, numai în ultimele trei luni îndreptându-se împotriva guvernului francez, unor instituţii europene, băncii Citigroup, Google, Sony şi Lockheed Martin, companie americană cu operaţiuni în domeniul apărării şi construcţiilor aerospaţiale.

În cazul FMI obiectivul atacului a fost instalarea unui program care ar fi dat unui guvern "o prezenţă digitală internă" în reţeaua FMI, spune Tom Kellerman, un expert în securitate cibernetică care a lucrat atât pentru instituţia financiară internaţională, cât şi pentru Banca Mondială. O asemenea prezenţă ar putea aduce atacatorului o comoară de date economice care nu sunt destinate publicului, folosite de FMI pentru promovarea stabilităţii cursurilor de schimb valutar, la sprijinirea unui comerţ internaţional echilibrat şi asigurarea resurselor necesare luptei contra crizelor financiare din ţările membre, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

"A fost un atac cu o ţintă precisă", a afirmat Kellerman. Codul folosit în cazul FMI a fost dezvoltat special pentru atacul asupra instituţiei, mai spune el.

Purtătorul de cuvânt al FMI David Hawley a declarat că instituţia este complet funcţională, în pofida agresiunii. FBI ajută la investigarea incidentului, potrivit unui reprezentant al departamentului american al apărării.

Atacul s-a produs înainte de arestarea fostului director general al FMI Dominique Strauss-Kahn pentru acuzaţii de agresiune sexuală, pe 14 mai. Agresiunea a avut ca rezultat furtul unor e-mailuri şi al altor documente. The New York Times citează experţi în IT&C care susţin că board-ul FMI a aflat de atac miercuri deşi asaltul a durat câteva luni.

O notă internă emisă de FMI cerea angajaţilor să fie vigilenţi. "Săptămâna trecută am detectat unele transferuri suspecte de date, iar ancheta care a urmat a ajuns la concluzia că computerele au fost compromise şi folosite pentru a accesa unele sisteme ale FMI", se arată într-un e-mail trimis pe 8 iunie angajaţilor FMI de către directorul de informaţii al instituţiei. Ca măsură preventivă, conexiunea dintre reţeaua FMI şi cea a Băncii Mondiale a fost întreruptă, menţionează memoriul.

În UE, statele membre au decis recent să-i sancţioneze mai dur pe cei responsabili de atacuri cibernetice. Potrivit noilor reguli, care urmează a fi dezbătute de Parlamentul European, hackerii ar putea primi pedepse de cel puţin cinci ani de închisoare dacă produc pagube serioase sistemelor IT. Severitatea va fi crescută şi faţă de cei care atacă prin intermediul reţelelor de computere infectate care trimit spam-uri prin e-mailuri şi au ca ţintă furtul de identitate. De asemenea, interceptarea ilegală de date va deveni infracţiune în UE. Statele comunitare vor, în plus, să creeze o unitate specializată pe infracţiuni cibernetice care va fi ataşată Europolului, agenţia europeană de poliţie.

SUA vor să adopte o atitudine mult mai dură în faţa crimelor cibernetice. Astfel, vor să adopte planuri care vor cataloga atacurile informaţionale drept acte de război. În viitor, preşedintele SUA ar putea recurge la sancţiuni economice, contraatacuri cibernetice sau lovituri militare dacă sisteme strategice americane de computere sunt atacate, scrie BBC News.

"Un răspuns la un incident de natură cibernetică sau un atac asupra SUA nu va fi neapărat unul de aceeaşi natură. Vor fi luate în considerare toate opţiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Dave Lapan.

Guvernele şi marile companii sunt ţintele preferate

• În februarie, Franţa a fost atacată înaintea unei reuniuni a G20 organizate la Paris.

• În martie, atacurile au vizat mai multe instituţii ale UE, în ajunul unui summit al liderilor europeni.

• În luna mai, grupul Lockheed Martin a anunţat că a detectat "un atac tenace şi de proporţii" asupra reţelelor companiei. Lockheed este cel mai mare furnizor de armament al Pentagonului. Un număr mare de experţi care au analizat incidentul consideră că în spatele atacului stă China.

• În aceeaşi perioadă, Google a anunţat că are motive să creadă că un atac informatic provenit din China a ţintit mai multe conturi de Gmail.

• În aprilie, Sony a suferit cea mai gravă breşă de securitate din istorie, prin compromiterea datelor a 100 de milioane de clienţi. În iunie, reţelele companiei de tehnologie au fost atacate din nou de hackeri, care au accesat informaţii referitoare la peste un milion de clienţi.

• Informaţii despre 200.000 de deţinători de carduri emise de Citigroup în America de Nord au fost accesate de hackeri.