Chiar se poate întâmpla? SUA nu se mai pot împrumuta începând cu 16 mai. Dacă limita de îndatorare nu este majorată, ar putea chiar intra în incapacitate de plată. Limita maximă este acum de 14.000 de miliarde dolari

Preşedintele american Barack Obama a avertizat la o întâlnire cu cancelarul ger­man Angela Merkel că intrarea crizei datoriilor din zona euro într-o "spirală necontrolată" şi producerea unui default în regiune ar avea efecte dezastruoase asupra economiei americane.

Într-adevăr, mulţi analişti sunt de acord că o criză provocată de intrarea unui stat din uniunea monetară europeană în incapacitate de plată ar putea trage economia SUA înapoi în recesiune. Oare acesta să fie singurul motiv pentru care Obama se teme de un default în Europa? La el acasă, "fantoma" intrării în incapacitate de plată se arată tot mai des, în condiţiile în care tot mai mulţi congresmeni republicani consideră că un "default" tehnic ar fi un preţ care merită plătit pentru a forţa Casa Albă să accepte reduceri importante de cheltuieli bugetare. Cele două tabere nu se înţeleg asupra modurilor în care să fie redus deficitul bugetar. Una dintre mizele negocierilor este şi majorarea plafonului de îndatorare. Trezoreria SUA a fost nevoită să apeleze la măsuri necon­venţionale pentru a asigura finanţarea statului după ce a atins pe 16 mai limita maximă de îndatorare stabilită la 14.300 de miliarde de dolari de Congres.

Un număr tot mai mare de republicani nu mai cred în prezicerile sumbre ale administraţiei Obama potrivit cărora se va produce o catastrofă economică dacă plafonul datoriei nu este majorat. Ei susţin că o perioadă de default tehnic, adică neplata unor datorii pentru un interval scurt de timp, nu va arunca în haos pieţele, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Mulţi investitori de pe Wall Street nu sunt de acord cu ideile republicanilor. Ei se tem că şi cel mai "mic" default va provoca avansul rapid al dobânzilor în întreaga lume şi deprecierea dolarului, ceea ce ar trage economia fragilă înapoi în recesiune şi ar putea crea panică pe pieţele financiare de o intensitate nemai­văzută după colapsul băncii americane Lehman Brothers în toamna lui 2008. Secretarul Trezoreriei Timothy Geithner a spus Congresului că va trebui să suspende investiţiile în fondurile de pensii până pe 2 august pentru a crea spaţiu pentru ca guvernul să poată împrumuta în continuare de pe pieţe.

"Străinii nu cumpără obligaţiuni americane pentru randamentele lor, ci pentru siguranţa oferită de acestea. Dacă faci tot ce poţi ca să spulberi acest statut, vor fugi de expunerile faţă de dolari. Răbdarea lor nu este infinită", spune un analist al Citigroup.

Fed nu mai susţine economia

Preşedintele băncii centrale a SUA (Fed) Ben Bernanke a indicat că nu intenţionează să mai continue cu stimulentele economice, în pofida datelor slabe, scrie Financial Times. "Economia SUA îşi revine atât după cea mai severă criză financiară, cât şi după cea mai gravă prăbuşire a pieţei imobiliare de după Marea Recesiune din anii '30, şi se confruntă cu forţe potrivnice care variază de la efectele dezastrului din Japonia la presiunile globale de pe pieţele materiilor prime. În acest context, politica monetară nu poate fi un medicament universal", spus Bernanke. În noiembrie, Fed a lansat o a doua rundă de achiziţii de active, cu fonduri de 600 mld. dolari, pentru stimularea economiei, care va ajunge la termen în iunie.