Miracolul economic al Braziliei din ultimul deceniu se leagă de un singur nume: Lula, copilul care lustruia pantofii pentru bani şi care a ajuns apoi preşedinte

Brazilia s-a transformat radical în ultimii zece ani: economia a crescut de aproape patru ori, are o voce puternică în cadrul G20, grupul celor mai importante ţări din lume şi este un magnet pentru investitori.

Economia a înregistrat anul trecut cea mai rapidă creştere din ultimii 24 de ani, de 7,5%, propulsată de consumul intern puternic. Populaţia a pro­fitat de creditele ieftine, de scutiri de taxe şi o monedă naţională puternică pentru a lua cu asalt magazinele. Avansul este şi mai uimitor dacă este avut în vedere că în 2009 Produsul Intern Brut a scăzut cu numai 0,6%, din cauza crizei economice mondiale. Tot anul trecut, rata şomajului a coborât la nivelul record de 6,7%, comparativ cu 8,1% în 2009 sau 12,3% în 2003. Aceste performanţe încununează cei opt ani cât Luiz Inácio Lula da Silva, desemnat în anul 2010 de revista Time drept cel mai influent politician din lume, a fost preşedintele Braziliei. Primul mandat al lui da Silva a început în 2003, la un an după ce statul a fost forţat să ceară un ajutor financiar de 30 de miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional pentru a putea supravieţui crizei financiare care devasta în acea perioada America de Sud, sufocând economia braziliană şi antrenând o depreciere severă a monedei naţionale. "Rezervele noastre valutare erau foarte scăzute, iar inflaţia dădea semne de revenire. Economia era la pământ", îşi aminteşte Da Silva într-un interviu acordat Newsweek. Pentru a convinge creditorii că Brazilia este serioasă, Da Silva a majorat excedentul bugetar primar, adică banii pe care guvernul îi păstrează în fiecare an pentru a plăti datoriile, şi a ridicat dobânzile, ceea ce a încetinit creşterea economică, dar a limitat inflaţia. De asemenea, a menţinut controlul salariilor din sectorul public şi pe cel al pensiilor. Da Silva a preluat preşedinţia "în timpul unei uriaşe crize de încredere", spune un consilier al fostului preşedinte. Da Silva, sau mai simplu Lula, a crescut într-o familie atât de săracă, încât n-a ştiut ce este pâinea până la şapte ani, vârsta la care s-a mutat cu familia dintr-o regiune din nord-estul Braziliei în suburbiile oraşului Sao Paulo. A renunţat la şcoală când era în clasa a cincea, şi-a câştigat pâinea lustruind pantofi pe străzi şi s-a angajat la o uzină la vârsta de 14 ani. A avansat şi, cu timpul, a devenit unul dintre cei mai respectaţi lideri de sindicat la nivel mondial. Cu toate că în acele vremuri Brazilia era condusă de un regim militar, el a sfidat generalii şi şefii şi practic a închis centrul industrial al continentului în numele muncitorilor din industria oţelului. După şapte ani de preşedinţie, Lula continua să se bucure de aprecierea a peste 70% din alegători, succes remarcabil pe un continent în care preşe­dinţii sunt consideraţi un bun la care se poate renunţa. "Acesta este omul meu, cel mai popular politician de pe Pământ", cu aceste cuvinte preşedintele SUA Barack Obama l-a întâmpinat pe Lula la un summit al G20 organizat la Londra în 2009. Sub conducerea lui Da Silva, Brazilia a suportat criza globală mai bine decât aproape orice stat: nicio bancă braziliană nu s-a prăbuşit, inflaţia s-a menţinut la niveluri reduse, iar economia şi-a revenit rapid. Geniul fostului preşedinte a fost că el a reuşit să "vândă" reforme neplăcute unei populaţii în mare parte sărace care-l privea ca pe un salvator. "Popularitatea lui l-a ajutat să ia decizii riscante care adesea cereau sacrificii", a afirmat Jose Dirceu, fost lider al Partidului Muncitorilor. Economia Braziliei are doi stâlpi de sprijin: Banca Naţională de Dezvoltare (BNDES) şi grupul energetic Petrobras, deţinut în parte de stat. BNDES a fost banca ce a finanţat varianta braziliană a Planului Marshall. În anii 1990 administra cu succes privatizarea multor companii de stat. Astăzi oferă consiliere pentru fuziunile şi achiziţiile corporatiste, ajută companiile cu probleme şi finanţează investiţiile strategice ale guvernului. Petrobras anunţa în 2009 că va investi în următorii patru ani 174 mld. dolari în platforme de extracţie, echipamente de exploatare a rezervelor uriaşe de petrol de pe coasta Braziliei şi în vase. De asemenea, grupul a descoperit noi zăcăminte de petrol, însă acestea sunt greu accesibile.