Efervescenţă de centre spa: industria relaxării revine
Investiţiile în centre spa, la modă printre proprietarii de ansambluri rezidenţiale şi hoteluri, au intrat în letargie după izbucnirea crizei, dar în ultimele luni au fost finalizate mai multe locaţii, în timp ce alte proiecte sunt în derulare. Simt românii din nou că pot să se relaxeze?
Cel puţin două centre de relaxare au fost finalizate de la începutul anului doar în Bucureşti. Semnalul este pozitiv şi demonstrează că proprietarii au simiţit din nou gustul profiturilor care se pot face din spa, deoarece o astfel de unitate poate intra pe profit operaţional încă din primul an, iar marja medie sare de 10%, scrie revista BUSINESS CONSTRUCT.
Chiar dacă cei care s-au încumetat să investească într-o astfel unitate nu sunt foarte mulţi, niciunul nu pare să regrete, iar cea mai bună dovadă o reprezintă planurile de extindere. Teoretic, spa-urile includ terapiile care au la bază apa, respectiv hidromasajul, sauna, piscina sau tipuri diferite de duşuri, însă în practică centrele mai au şi fitness, masaj sau salină.
Cine, când, unde
În România există în jur de 25 de centre spa, "în adevăratul sens al cuvântului", după cum estimează Liliana Paraipan, cea care controlează afacerea Eden Spa.
Compania deţine centrul propriu din zona Primăverii, care se
întinde pe o suprafaţă de circa 350 de metri pătraţi, o unitate în
cadrul Grand Hotel Continental, hotelul de pe Calea Victoriei
deţinut de omul de afaceri Radu Enache, dar operează şi unitatea
din cadrul ansamblului rezidenţial Orhideea Gardens. În afara
Bucureştiului, Eden Spa operează un centru de relaxare în cadrul
hotelului Hilton din Sibiu.
Două dintre cele patru centre au fost deschise chiar în acest an, respectiv cele din hotelul Continental şi din Orhideea Gardens, proiecte care au însă numeroase diferenţe. Locaţia din hotelul lui Radu Enache este mai mică, astfel că a implicat o investiţie de 75.000 de euro, ţinând cont că acest spa nu are piscină şi a fost o completare a facilităţilor deja existente.
Pe de altă parte, centrul deschis în proiectul Orhideea Gardens, dezvoltat de omul de afaceri Daniel Piţurlea, a implicat o investiţie de trei milioane de euro, iar aşteptările privind veniturile sunt pe măsură: un milion de euro în primul an de activitate.
Reprezentanţii Eden Spa îl creditează că fiind cel mai mare centru din Capitală în condiţiile în care se întinde pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi include mai multe camere de relaxare, salină, un spaţiu pentru spa party, cadă cu hidromasaj, mai multe camere de masaj, piscină şi săli de fitness cu zeci de aparate.
"Există în jur de 25 de centre spa în ţară. Există şi multe proiecte în derulare. Se poate vorbi despre efervescenţă în acest sector", a spus Liliana Paraipan. Ea admite că unele proiecte au fost blocate de criză, dar unele au repornit, astfel că estimează că sunt în jur de 15-20 de proiecte care ar putea fi inaugurate în perioada următoare.
Pe lângă Eden Spa, în această industrie a mai investit şi Ştefan Jianu, proprietar al centrelor Bali Spa din cadrul Hotelului Radisson Blu (Bucureşti) şi din localitatea Cornu (Prahova).
Printre hotelurile care au dezvoltat centre spa se numără unitatea de patru stele Cocor din staţiunea Neptun (deţinut de firma Cocor Turism), hotelul de patru stele Europa din Eforie Nord (deţinut de omul de afaceri George Copos), hotelul de cinci stele Vega (al omului de afaceri Gabriel Comănescu), dar şi hotelurile Marriott (parte din lanţul american Marriott International, controlat pe piaţa locală de Societatea Companiilor Hoteliere Grand), Radisson din Capitală (deţinut de compania Bucureşti Turism) sau Hilton din Sibiu (deţinut de Nicolae Minea). Preţurile serviciilor la spa încep de la 75-100 de lei pentru un masaj de 30 de minute, în timp ce abonamentele încep de la 500 de euro pentru un an şi pot sări de 1.000 de euro, în funcţie de serviciile incluse.
"Piaţa este la început", spune Liliana Parapain, care adaugă că anul trecut Eden Spa Primăverii a avut încasări de 300.000 de euro, în timp ce media lunară a clienţilor a fost de 600 de oameni. 35% din încasări au fost reprezentate de cadouri, iar numărul bărbăţilor care frecventează astel de centre a crescut în ultimul timp. "Merg la spa de câteva ori pe an", spune Alexandru V. din Bucureşti, care câştigă peste 1.500 de euro net pe lună şi care cheltuieşte aproape 100 de euro la fiecare vizită.
Dimenisunea medie a unui spa în România este de 500-600 mp, iar investiţia este de 1.000 - 1.500 de euro pe metru pătrat, în timp ce numărul de angajaţi se ridică la 10-20 de oameni, în funcţie de dimensiune şi grad de ocupare.
Paraipan a deschis primul spa propriu în 2005, după ce anterior a lucrat în domeniul financiar, investiţia iniţială fiind de 200.000 de euro. "Până acum investiţiile în centrele existente pot fi estimate la peste 20 de milioane de euro, însă proiectele anunţate ar putea dubla această sumă", a adăugat reprezentanta Eden Spa. Operatorul centrelor de relaxare lucrează cu o marjă a profitului operaţional de 10-15%, însă proprietara este de părere că un astfel de centru poate să intre pe profit încă din primul an de activitate.
Ca şi concept, spa-ul se adresează oamenilor cu venituri peste medie, iar în ultimii ani tarifele au crescut. "Piaţa oferă oportunităţi, dar şi resursele naturale ne ajută", a spus Paraipan. Întrebată dacă are de gând să se extindă în afara ţării, ea a spus că "de visat, visează oricine".
Avantajos pentru un hotel
Pentru un hotel care deţine un spa prinicipalul avantaj este reprezentat de creşterea traficului, dar combinarea spa-ului cu unitatea hotelieră are efecte benefice de ambele părţi.
"Dacă acel spa devine pentru hotel «Unique Selling Proposition», atunci hotelul are atractivitate mai mare decât concurenţa şi, consecutiv, şi un grad de ocupare mai mare şi încasări mai mari din cazare şi alte servicii, nu numai un centru separat de profit în spa-ul propriu-zis", a spus Ştefan Jianu, care deţine centrul spa din cadrul Radisson Blu din Capitală, dar şi Bali Spa din Cornu.
Citiţi mai multe în revista BUSINESS Construct, www.zf.ro/business-construct
Ce mai puteţi citi în numărul din iunie al Business Construct:
-
Cel mai mare proiect rezidenţial din comunele de la nord de Bucureşti a fost restartat de criză.
-
Cât costă să faci din centrul Bucureştiului un al doilea Sibiu?
- Cimentiştii sunt în sfârşit pe plus.