Opinie de Dragoş Dragoteanu: Supravieţuitorii crizei vor române rămâne în afaceri încă 20 de ani

După 2008 am aflat că aproape toate sacrificiile economice care au urmat s-au făcut pentru crearea unui stat modern. N-am aflat încă ce ar trebui să facă antreprenorii mici şi mijlocii ca să fie o forţă în propria ţară. Statul nu a făcut mai nimic pentru ei. Unii au fost la prima şi ultima aventură. Alţii, care n-au riscat o afacere pe cont propriu în ultimii ani, şi-au luat gândul de la antreprenoriat când au văzut ce-au păţit ceilalţi.

Nicio categorie socială nu a resimţit "cutremurul" economic precum clasa de mijloc. În perioada 2000-2008 s-au înfiinţat zeci de mii de firme noi. Multe din acestea erau societăţi axate pe o mică afacere de familie. Puteam vorbi chiar despre începutul unei ere a brandurilor româneşti. Fie că erau microîntreprinderi sau societăţi mici, existenţa şi rolul lor s-au văzut în peisajul societăţii româneşti. Băncile comerciale au acordat credite pentru diverse ramuri de activitate. Totuşi, puţine sunt situaţiile în care afacerile apărute din nimic au deschis noi perspective, iar firmele respective au evoluat. În majoritatea cazurilor, societăţile s-au dovedit neperformante, fiind administrate de persoane nepregătite, fără o viziune corectă pentru afacerea lor. Au existat şi multe firme care au avut ca singur scop eludarea unor impozite prin activităţi la limita legilor, deseori alunecând în ilegalitate.

Cine au fost antreprenorii români? Ce-au lăsat în urma lor după 3 ani de dificultăţi şi recesiune economică prelungită? Câtă atenţie a atras clasa de mijloc din România? Care sunt problemele majore pe care le-au întâm­pinat oamenii cu iniţiativa din businessul autohton? Statisticile sunt aproape inexistente în acest sens. Ca să avem o radiografie corectă a cauzelor care au dus la rărirea - până aproape de dispariţie - clasei de mijloc, ar trebui să o luăm de la capăt cu analizele acestui fenomen social şi economic. Cu cine mai putem discuta în acest sens? Cu cei care au mai rămas pe piaţă şi încearcă să supravie­ţuiască în continuare. Cei care au dis­părut nu mai au puterea să o ia de la capăt şi nu mai vor să-şi amintească de trecut.

Orice criză nu afectează săracii sau bogaţii în mod special. Săracul de dinainte de criză a rămas tot sărac, poate şi mai sărac. Bogaţii nu au suferit în ultimii 2 ani. Unii au devenit şi mai bogaţi. Când ai lichidităţi, când ai mai multe afaceri solide, când te bazezi pe relaţii la cel mai înalt nivel, când beneficiezi de informaţii "la prima mână", e greu să sărăceşti. Cel mult, criza i-a făcut pe bogaţi mai atenţi la oportunităţi.

În schimb, ceea ce se contura înainte ca un reper într-o piaţă liberă a cam dispărut. În cadrul clasei de mijloc se născuse aşa-numita upper-midlle class (clasa de mijloc peste medie), oameni cu stare materială excelentă. Aceştia se bazau înainte de 2008 pe câştiguri lunare spectaculoase, de zeci de mii de euro! Între timp, unele din aceste profituri de excepţie au dispărut, pur şi simplu. Antreprenorii care alcătuiau clasa de mijloc înainte de criză nu depăşeau un procent de 5 % din oamenii activi din România, incluzând low-midlle class (clasa de mijloc sub medie). Aproape toţi cei care au apelat la credite ca să-şi extindă afacerile în perioada de boom economic şi-au văzut visurile spulberate, odată cu începerea crizei. Lipsa de lichidităţi a pus stăpânire rapid pe antreprenorii români. Problemele creditelor neperformante au adus primele falimente şi mii de firme au intrat în insolvenţă. Restructurarea şi refinanţarea au fost singurele activităţi de "creditare" notabile. Valoarea garanţiilor bancare a scăzut din cauza diminuării considerabile a preţului de piaţă al proprietăţilor imobiliare, creditele s-au înăsprit şi au devenit din ce în ce mai scumpe, banii au căpătat altă valoare. Cea adevărată!

Selecţia naturală la nivelul IMM-urilor a fost o chestiune de timp. Cine nu a fost afectat de criză a avut noroc sau a avut afaceri cu statul. Prea puţini antreprenori români se pot mândri cu independenţa faţă de politic. Ca să exişti în actualele condiţii economice trebuie să ştii ce înseamnă riscurile în afaceri, să cunoşti foarte bine piaţa în care activezi sau să oferi servicii sau produse competitive, în condiţii de recesiune. Noţiunea de antreprenoriat s-a confundat cu un hobby creat de entuziasmul boom-ului economic din 2004-2008. Zecile de mii de firme înfiinţate aiurea au creat în final un fenomen de turmă. Doar antreprenorii cu "sânge de rechin" vor reuşi în jungla economiei româneşti. Haosul legislativ, furia crizei şi neadaptabilitatea rapidă la schimbările economice au creat mediul perfect pentru eliminarea celor care au crezut că e uşor să reuseşti în afaceri. Mediul de afaceri s-a cizelat şi românii născuţi să fie antreprenori vor avea un cuvânt greu de spus în România în următorii 20 de ani!

Dragoş Dragoteanu este preşedintele şi proprietarul agenţiei imobiliare Euroest