Fraude la căminele de bătrâni/ de Rareş Nastase

Fac bani cu nerusinare din suferinta unor oameni neajutorati care cersesc ingrijire. Astazi vorbim despre caminele de batrani, un univers necontrolat dar foarte profitabil pentru multi oportunisti, care fac averi frumoase de pe urma varstnicilor. Fonduri de la stat sau sponsorizari evaporate, fraude si scandaluri intr-un reportaj cu multe cazuri incredibile.

La Resita ploua cu acuzatii intre angajatii unui centru si directorul institutiei. La mijloc ar fi aproape 700 de mii de euro, cei mai multi bani din sponsorizari, care s-ar fi evaporat prin intermediul unor documente dubioase. La Suceava, politia cerceteaza capi din Directia de Asistenta Sociala pentru Scandaluri de frauda, anchete si prejudicii de miliarde. Batranete cu lipsuri si umilinte. Asa se rezuma asistenta varstnicilor in Romania. Interesul pentru ocrotirea batranilor e doar un paravan in spatele caruia se nasc afaceri de familie pe banii statului. Viata la azil ofera conditii mizere pentru pensionari dar propice pentru furturi si castiguri uriase in numele nevoiasilor.

In Romania, viata la azil inseamna umilinta, scandaluri si tratament sub limita decentei. In caminele putine si mizere, batranii se multumesc cu ce primesc, chiar daca asta inseamna furt, rele tratamente si un noian de refuzuri. Si in timp ce mii de suflete isi duc batranetile sub povara unei ingrijiri mai mult in bataie de joc, factori de decizie castiga frumos de pe urma centrelor. Cei din azile sunt marginalizati si infometati, cei care lucreaza in sfera caminelor se imbogatesc dubios. Dosare penale sunt putine in astfel de cazuri, si pedepsele sunt prea blande.

In Romania, tara care-si ingnora batranii, exista factori de decizie care fac afaceri pe spatele lor. Edili care construiesc azile de milioane de euro pe care le abandoneaza mai apoi pentru ca nu mai au bani de mobilier in vreme ce sute de batrani bat la portile centrelor ca sa fie primiti. Angajati din sistem acuzati ca fura din sponsorizari si din pensiile celor internati cu care-si construiesc vile sau cumpara masini scumpe. Asa arata tabloul damatic al unei catogorii de oamenii pe care autoritatile se grabesc sa-i numeasca asistati social.

Pentru unii patul din azil e casa lor. Doi metri patrati in care si-au inghesuit amintirile si ultimii ani ai batranetii. Ramasi singuri la capat de drum isi spun povestile soptit si se bucura de fiecare vizita.

Caminul din Novaci, judetul Gorj. Un centru cu pereti mucegaiti, infestat cu gandaci si 30 de batrani care nu mai asteapta nimic. Sunt norocosi pentru ca au prins un pat liber, unde sa-si duca povara singuratatii. Mizeria si lipsurile din camin sunt cauzate de reducerile de personal dar si de incompetenta celor care il conduc. Putini stiu ca a fost un centru pentru care s-au obtinut fonduri Phare in valoare de 250 de mii de euro, bani care ar fi trebuit sa le asigure batranilor conditii de cazare decente. Insa tipic romanesc, cei care ar fi trebuit sa asigure gospodarirea, au facut tot posibilul sa piarda finantarea.

Sponsorizari mascate, acuzatii de sustragere a pensiilor batranilor dar si de mita intre personal si conducere, mizerii romanesti au lovit in ingrijirea varstnicilor. In loc de un centru modern, batranii stau intr-un azil insalubru. Cu un sfert de milion de euro de la Uniune, edilii n-au reusit sa aduca centrul la standardele cerute si acesta nu a putut fi acreditat. Asa ca nu poate primi finantari pentru modernizare, dar nici subventie de la stat care sa acopere o treime din cheltuielile cu fiecare batran. E finantat de la bugetul local sarac al unei foste comune transformata in oras, dar mai ales din pensiile rezidentilor.

Batranii asteapta cu orele o cana de apa pentru ca jumatate dintre ei sunt imobilizati la pat. Ziua raman toti in grija a doua infirmiere, noaptea pe tura e o singura asistenta. Sunt inscrisi la un medic de familie care nu-i vede cu lunile, desi multi sunt bolnavi cronici. N-au sanatate, dar n-au nici conditii decente de viata. Fiecare dintre ei sta de cel putin 5 ani in centru si toti au invatat sa nu aiba pretentii. Chiar si intr-o zi cu filmare anuntata, in care femeia de serviciu e cu doi pasi inaintea echipei Protv, insectele se plimbau nestingherite pe pereti. Angajetele sunt mult prea preocupate sa se certe, decat sa vada de camin.

Batranii sunt de un an martorii unui scandal urias: de o parte fosta directoare, acum asistent social, de cealalta, trei foste angajate care sustin ca au fost date afara pentru ca au vorbit despre problemele din centru. Bani si tacere li s-ar fi cerut ca sa-si pastreze slujba, spune una dintre ele. "In birou, doamna Firlan, sa ma conteste daca nu spun adevarul, m-a chemat pana la dansa. Vali sa stii ca de maine incolo vei pleca acasa. De ce doamna? Nu mai merge cu 500 de euro, e cu o mie! Doamna nu am o mie de euro, daca as avea as sta acasa la mine!" Valeria Dospin a lucrat ca infirmiera 7 ani in centru. In 2006 si-a adus si tatal, si de atunci a inceput sa vada conditiile si de pe pozitia rudelor celor internati. A inceput sa puna intrebari si sustine ca de aici i s-a tras concedierea. O acuza pe fosta directoare ca face angajari in interes propriu, pe bani, dar in detrimental batranilor. In azil locul infirmierelor scolite a fost luat de foste femei de serviciu de la primarie.

La nervi partile conflictului vorbesc de furturi si rele tratamente, tainuite ani de zile pana la momentul concedierilor. Angajatii si conducerea ar fi impartit bijuteriile batranilor senili. Acesta e si unul dintre motivele pentru care europenii au retras finantarea destinata reabilitarii caminului.

Daca angajatele cu probleme au fost concediate, directoarea a ramas in centru, desi un judecator a condamnat-o cu suspendare pentru luare de mita. Procurorii ar fi dovedit ca face angajari pe bani. Acum e asistent social, a facut recurs si sustine ca acuzatiile sunt miniciuni.

Caminul apartine primariei Novaci. Liderul de sindicat al asistentilor din Gorj spune ca batranii au ramas fara ingrijire desi au platit in ultimii 3 ani cotizatii mari. "Pensiile batranilor veneau la acest camin, spune Cristian Aldescu, lider sindical. In fiecare luna veneau prin posta la acest camin. Directoarea Firlan Mihaela nu depunea aceste pensii in casieria unitatii. Ca banii sa ajunga legal in casieria unitatii, sa fie inregistrati la acest camin. Si se folosea de acesti bani. Nu-i depunea in casierie, nu-i inregistra in contabilitatea unitatii." "Minciuni, minciuni curate", declara directoarea Mihaela Firlan."Prostii, prostii, ca de fiecare data cei care pleaca au dreptate cei care raman nu au dreptate." Liderul de sindicat spune ca situatia din centru e tolerata aberant, iar fosta directoare e protejata de persoane sus puse. "Fosta directoare coordonatoare de centru Firlan Mihaela are o relatie de prietenie cu primarul Todea. Aceasta directoare a fost condamnata pentru abuz in serviciu si luare de mita, Todea in loc sa o dea afara a trecut-o de pe postul de coordonator pe un post de asistent social, dupa ce a restructurat asistenta sociala care era si lidera de sindicat de la acest camin." "Doamna Firlan, intervine primarul din Novaci, Pantelimon Todea, are o condamnare cu suspendare, deci era sefa centrului, acuma se judeca, are o actiune in instanta, la sentinta care i s-a dat, pana nu se pronunta instanta eu nu pot sa ma pronunt."

Varstnicii isi vad de viata lor, limitata la un aparat de radio vechi si o carte. Grigore Radutoiu are 74 de ani si singura lui bucurie e un acordeon. O fotografie ii mai aminteste de tinerete, cand era specialist in acordarea instrumentelor muzicale. Ramas vaduv si internat la camin in 2004, nu stie ca, teoretic, o lege il protejeaza. Normele actuale prevad ca niciun azilant nu trebuie sa plateasca mai mult de 60% din pensie. Reprezentantii caminului nu au voie sa ii pretinda mai mult din venitul sau. Daca suma nu acopera toata taxa, restul trebuie sa provina de la apartinatori, sau din fondurile primariei. Ori la Novaci, ca in multe alte centre din tara, costul e integral pe spatele batranilor.

Inainte de scandalul disponibilizarilor o asistenta se plangea de alimentele de la bucatarie. A apostrofat-o pe directoare, pentru mizeria de la magazie. Si acum aceeasi salariata vorbeste de mesele batranilor. Oficial, asitenta are acum alta versiune.

Magazia cu alimente nu a putut fi vizitata. Usa era incuiata, singura cheie fiind la actuala directoare, plecata la Targu Jiu. Centrul de la Novaci pare un cosmar in comparatie cu un alt camin, la 200 de kilometri distanta, in Resita. 200 de suflete au conditii civilizate si mancare buna. Nu e lux, mocheta ponosita si mozaicul ciobit tradeaza uzura, insa e curat.

Pentru Ana Sarbu centrul a insemnat salvarea. I-a murit sotul si a fost atrasa sa semneze cedarea locuintei intr-un contract cu clauza de intretinere. Cumparatorii au fortat-o sa iasa din propria casa si la aproape 80 de ani a plecat cu o geanta si cateva fotografii, din vremea cand cand juca handbal la UCM Resita.

Azilul a fost adapost pentru mii de varstinici din zona Carasului. Caminul a beneficiat de finantari generoase de la Consiliul Judetean de-a lungul anilor dar mai ales a avut sponsorizari masive de la banateni stabiliti in tarile din Vest. In ultimii 10 ani, cel putin 27 de milioane de lei au asigurat un trai decent batranilor. Unde sunt insa multi bani, apar si fraudele.

"O contabila a unui azil de batrani din Resita s-a gandit ca ar avea nevoie de bani, pentru sarbatori. Femeia a profitat de faptul ca avea acces la actele institutiei, inclusiv la cele de salarii, si timp de mai multe luni si-a transferat in contul personal peste 200 de mii de lei." Jenica Goanta, contabil sef, a retras periodic sume mai mari decat fondul strict de salarii. Diferenta o trecea in contul ei si al baiatului ei, si el angajat la Personal, in camin. Ambii sunt acum cercetati in stare de libertate pentru delapidare, cu interdictia de a parasi orasul. "Complexitatea dosarului - spune Valentin Carstea, sef sectie Parchetul Tribunalului Caras Severin - este data pe de o parte de modalitatea in care a fost savarsita fapta de delapidare, pe de alta parte de valoarea prejudiciului. S-a constatat initial ca e de 300.000 de lei, iar in urma unui audit facut pe parcursul cercetarilor, prejudicial s-ar ridica la 2,4 milioane lei." Adica nu s-ar fi rezumat doar la fondul de salarii, ci si la donatii si sumele alocate de la stat. In total peste 600 de mii de euro, o suma care ar fi acoperit pe 10 ani cheltuielile cu consumabile la azil. Putea fi construit un corp nou, putea fi modernizat cel actual. Ar fi ramas bani si pentru carucioare si paturi noi. "Aici este si vina mea, eu am ramas, declara directorul Pavel Fistea, domne cum este posibil sa crezi ca mama isi baga copilul intr-o asemenea mizerie?" Timp ce trei ani cei doi angajati au avut cele mai mari salarii din Resita. "In dreptul ei erau sume necuvenite de aproape 20 de mii de lei, iar la fiul sau, sumele necuvenite erau de 6 mii de lei." Directorul Pavel Fistea invoca propria naivitate si neglijenta. Sustine ca subordonata sa a modificat sub nasul lui zeci de borderouri si i-a falsificat semnatura. Ea s-ar fi ocupat de hartii, fiul ei de drumurile pana la banca, unde ajungeau fondurile de la Consiliu si donatiile.

Conducerea si-a dat seama ca ceva nu este in regula in decembrie, cand salariile au inceput sa intarzie. Femeia aproape ca golise rezerva financiara a institutiei prin tertipuri contabile derulate de multi ani. In timpul cercetarilor, politistii au descoperit si cum dispareau treptat banii din sponsorizari. Un exemplu ar fi cei aproape 20 de mii de euro - donatie de la urmasul industriasului Max Auschnit, trimisi special pentru cumpararea de medicamente pentru batrani. "Scanandu-mi semnatura mea, continua Fistea, au cumparat de la o firma de calculatoare peste 30 de laptopuri care n-au ajuns niciodata in institutia noastra. Cand am descoperit treaba asta, mi-au spus ca invocau asa un program prin care sa-i inveti pe batrani la laptopuri." Culmea e ca la vizitele sponsorilor binevoitori, contabila sefa se ocupa de primire, pozand in ocrotitoarea batranilor.

Judecatorii au pus sechestru pe casa familiei Goanta si pe o masina a femeii. Nu si pe apartamentul fiului din centrul Resitei si alte cateva masini, care ar fi fost vandute pana sa inceapa urmarirea penala. Contabila s-a pensionat si nu vrea sa vorbeasca despre subiect, fiul s-a internat la un spital de boli psihice, crezand ca scapa de ancheta. Sotul femeii il acuza pe directorul Pavel Fistea ca ar fi fost complice la toate fraudele.

Asadar anchetatorii nu exclud complicitatea cu directorul, pana acum insa niciun document nu arata ca acesta ar fi in culpa. Angajatii se feresc sa vorbeasca despre subiect. Pe la colturi spun ca risipa din bugetul caminului a afectat pana si portiile de mancare ale batranilor. Infirmierele nu vorbesc oficial, se tem de tanarul suspectat, pentru ca ar avea legaturi cu lumea interlopa din Resita. Directorul sustine ca familia Goanta si-ar fi cumparat cu fondurile pentru batrani proprietati in Germania, si urma banilor s-a pierdut. Batranii internati aici n-au mari pretentii insa pentru batranetile lor orice ajutor e mana cereasca.

In ultimii ani in sistemul de protectie al batranilor, acuzatiile de frauda s-au tinut lant. Suceava, Directia de Asistenta Sociala. Un fost angajat, Stelian Sarghi, vorbeste de scurgeri uriase de bani, comandate la nivel inalt in judet. "Fraudele s-au facut numai pe linie de achizitii si investitii, eu am lucrat sapte ani ca functionar public pana am fost dat afara pentru ca nu vroiam sa fac parte din echipa celor care lucreaza ilegal." Stelian Sarghi a facut un denunt la DNA si politie, impotriva conducerii de la Directia de Asistenta Sociala, pomenind angajati si chiar sefi din Consiliul Judetean, acuzati de incompatibilitate. Ar fi legati prin apartenenta la acelasi partid si prin faptul ca ei sau rude apropiate ar fi facut afaceri dubioase cu Directia de Asistenta Sociala. "Sunt angajati care au semenea firme si angajatii respectivi au si functii politice." Pe masa anchetatorilor a ajuns o plangere de zeci de pagini cu declaratii detaliate despre investitii umflate artificial pentru mai multe proiecte in numele batranilor. Fostul angajat spune ca problemele au aparut in 2008, cand la conducerea Directiei ajungea, ca adjunct, Mona Sandulescu, consilier municipal si membru marcant PDL Suceava. "Doamna Sandulescu a coordonat intreaga activitate de achizitii si investitii, chiar daca nu are semnaturi ea a coordonat toata aceasta afacere sa o numesc asa." Denuntatorul a anexat la plangerea sa copii ale unor contracte, intre care sunt diferente uriase de costuri pentru diferite proiecte. Un studiu de fezabilitate pentru un centru de 1.400 de mp si 50 de persoane in comuna Mitocul Dragomirnei a costat, in 2007, 3.000 de lei. Doi ani mai tarziu, cu noua conducere, un alt studiu de fezabilitate pentru un centru de la Todiresti, tot de 50 de persoane dar suprafata mai mica, a costat aproape 46.000 de lei noi. De 15 ori mai mult, desi ambele contracte au fost facute cu aceeasi firma de proiectare. Stelian Sarghi spune ca lista contractelor cu diferente uriase e lunga, zeci de sudii de fezabilitate si proiecte de lucrari. Sesizat de politie, Consiliul Judetean a demarat un audit. "Auditul Consiliului Judetean nu a fost facut sa descopere in opinia mea o frauda, ci sa acopere o frauda.", insista Sarghi. Directia este subordonata direct Consiliului Judetean, unde vicepresedinte este Vasile Ilie, sef al Monei Sandulescu si pe linie de partid. Iar Consiliul finanteaza investitiile Directiei. Viceperesedintele consiliului judetean a depus auditul la politie. Declara diplomatic: sumele lasa loc de interpretari, n-ar fi vorba de vreo frauda. A luat totusi preventiv masuri administrative.

Am cerut informatii in scris despre angajati din Directie si firmele acestora care ar avea contracte cu Institutia. Sefii de la Consiliu spun ca in faza de cercetare nu pot spune in ce constau problemele. Denuntatorul a precizat ca inclusiv vicepresedintele Consiliului are un interes direct sa nu ii incrimineze pe cei acuzati.

Initial, Mona Sandulescu a evitat o discutie cu echipa de filmare. La insistente, a revenit cu precizari. "Toate actele care au fost facute in aceasta perioada sunt in regula, din acest motiv eu personal nu ma simt vinovata cu absolut nimic."

Inginerul reclamant spune ca Directia a tocat banii pe studii si proiecte adica pe documentatii pentru 10 centre, cand putea construi unul cu banii cheltuiti, care deja sa intre in circuit. Stelian Sarghi se intreaba cum sefa sa a reusit dintr-un salariu de bugetar sa-si ridice o vila si sa demareze o afacere in nici doi ani. "Va trebui sa demonstreze exact ceea ce spune, ca e asa cum spune dumnealui.", spune Mona Sandulescu.

Centrul de Recuperare de la Todiresti care apare in denunt a ramas si in acest an doar in faza de proiect. Culmea e ca la Todiresti exista deja un camin de batrani, care este total nefunctional. Batranii in nevoie cu cereri la primarie au aflat ca nu isi permit un loc in azil. Nea George are 79 de ani si pensie sub 500 de lei. Edilii locali i-au spus ca doar cu un venit de 1.500 de lei poate fi primit. Si doar daca mai sunt alti 30 de rezidenti cu pensii mari, care practic sa finanteze in totalitate centrul. Si in timp ce batranii bolnavi si garboviti se uita lung la centrul nou, edilii nu mai stiu cum sa scape de el. Proiectul apartine primariei si a costat 13 milioane de lei, jumatate fonduri PHARE, jumatate de la bugetul local. Viceprimarul Ioan Popescu recunoaste ca s-au intins mai mult decat le permitea plapuma. S-au imprumutat de la banca 7 milioane si achita o rata de 16 mii de lei pe luna, extrem de mult pentru comuna. "Nu ne permitem ca sa-i dam drumul deoarece nu avem bani. Noi am apelat la Consiliul Judetean Suceava sa ne ajute eventual sa-l ia dumnealor in primire." Viceprimarul comunei spune ca Directia de Asistenta a cheltuit inutil bani pentru proiectarea unui alt centru la Todiresti, cand il putea prelua pe cel deja ridicat.

De alfel in toata tara sunt 22 de astfel de constructii noi, ridicate dupa ultimele standarde, care asteapta inaugurarea.

Ramnicu Valcea, o batrana plange in fata primariei. Mariei Sofica i-a decedat sotul in 2001 si trei ani mai tarziu i-a luat foc casa. Ramasa pe drumuri, primeste ca de altfel zeci de batrani din Valcea, acelasi raspuns: in tot judetul e un singur camin, mostenit dinainte de 89, unde nu exista locuri decat daca moare cineva. Paradoxal, in orasul Ramnicu Valcea zac doua proiecte aproape finalizate, iar intr-o comuna vecina un al treilea. Sedii noi, cu dotari moderne, dar cu activitate sistata. In cartierul Ostroveni, edilii au inceput constructia unui centru acum noua ani, si i-au chemat si pe pensionari sa contribuie cu procente din pensia lor. "Fusese gandit ca un corp format din patru cladiri, unite intre ele, cu o capacitate de 250 de locuri… spune primarul orasului. Doar ca dupa ani de santier si cateva miliarde de lei vechi platite de batrani, in 2008, fix inainte de alegeri, pensionarii au aflat altceva. S-a constatat ca acestea nu mai sunt la standard, si comunitati mai mari de 100 de persoane nu se pot construi. Motiv pentru care vechiul corp s-a transformat in locuinte sociale, si am hotarat sa ridicam un nou corp de camin."

Dupa o alta investitie de trei milioane de euro pentru noul centru, edilii au ajuns la fundul sacului si acum invoca lipsa banilor. Spera sa concesioneze cladirea unui investitor privat. Daca gasesc vreunul.

Singurul azil de batrani din judet e in comuna Bistrita, la 45 de km de oras. Un loc al condamnarii, trist si zgomotos. 70 de batrani stau la un loc cu persoane cu handicap, cu probleme psihice. In loc de liniste primesc urlete si scandal.

Gheorghe Stefan are 73 de ani. Are coxartroza, se deplaseaza doar in carje si a sperat ca daca iese la pensie cu un venit mare, azilul ii va aduce o batranete linistita. A crezut ca e ca in strainatate, unde centrele sunt cluburi ale seniorilor, cochete si bine dotate. S-a inselat. "Am depus cerere, uite am cuponul de pensie, am 12 milioane. Pe mine m-a prins revolutia in Centrala Atomoelectrica Cernavoda, de acolo am iesit la pensie." E mahnit ca a fost cazat la un loc cu toate cazurile sociale. "Sunt boschetari, norocosi care n-au facut nimic. Care n-au facut nimic in tara asta, si au venit aici la pun-te masa ia-te masa"

O realitate aberanta, un paradox al rusinii: in Romania batranii se umilesc pe la portile azilelor mizere, in timp ce autoritatile detin cladiri nefunctionale cu mii de locuri de cazare, cofinantate de guvern si primarii, pentru care statul a cheltuit aproape 400 de miliarde de lei vechi. In centrul din Bistrita e frig si intuneric, un centru nou si nefolosit din judet are panouri solare si centrala termica.

Un alt proiect, cu trei moase. Trei mari investitori: Guvernul Romaniei, prin Ministerul Muncii, Consiliul Judetean Valcea si primaria comunei. Data inceperii constructiei: 2009. Data finalizarii: 2010. De atunci acest camin e nefunctional, desi a fost construit dupa toate standardele europene. Nu poate primi batrani pentru ca nu mai sunt bani pentru mobilier, personal si intretinerea rezidentilor. "

Un haos in care guvernantii nu au controlat si impus ca banii trimisi catre comunitatile locale sa aiba o finalitate si nu stiu ca fondurile cheltuite nu-i ajuta cu nimic pe batrani.

In toata tara zeci de milioane de euro au fost directionati in conturile unor patroni, iar cladirile raman pe post de muzeu. Spatiile neocupate demonstreaza lipsa crasa a unei strategii si a unor centralizari coerente. Culmea, guvernantii invoca in 2011 chiar… lipsa spatiilor si au dispus transformarea unor spitale in centre pentru varsta a treia.

Romania are 77 de camine de stat, cu 5.000 de locuri, toate ocupate. Pe liste asteapta alti 4.800 de batrani. Viseaza sa intre intr-un sistem de protectie care sa le usureze ultima treapta a vietii. Se spune ca toti oamenii vor sa traiasca mult, dar nimeni nu vrea sa fie batran. Batranetea nu e o optiune, dar in Romania vine la pachet cu bataia de joc si umilinta.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 1 mai 2011