Preşedintele Prognozei: Pentru că rezultatul a fost bun, luăm în calcul modificarea prognozei de creştere anuală de la 1,5% la 2%

"Datele confirmă aşteptările noastre. Valoarea creşterii PIB pe T1 este în linie cu aşteptările şi cu estimările noastre pe baza rezultatelor a două luni, ceea ce arată că în martie nu au fost riscuri care să se manifeste. Suportul principal al creşterii în continuare îl reprezintă exportul", afirmă Ion Ghizdeanu (foto), preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

El spune că sunt şi alte două elemente pozitive pe cele două luni semnalate: uşoara revigorare a sectorului de construcţii de locuinţe, care a frânat declinul întregului sector de construcţii, ceea ce face posibil ca în trimestrul II să intre şi acesta pe plus.

La investiţii publice şi absorbţia de fonduri UE stăm mai bine faţă de ce a fost anul trecut, dar nu putem să spunem că stăm bine faţă de potenţial, adică am putea atrage mult mai multe fonduri de la UE. Ne apropiem totuşi de plăţi din fondurile structurale de 15%. În a doua parte a anului aşteptăm să fie mai multe fonduri atrase, mai multe plăţi, şi pe infrastructură, a adăugat Ghizdeanu.

El consideră foarte importantă realizarea faţă de trimestrul din 2010 de plus 1,6% neajustat. "Seria anuală este semnificativă. PIB-ul înseamnă practic producţie de bunuri şi servicii cu utilizare finală pentru consum şi investiţii, deci economia a produs cu 1,6% mai mult pe trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tabla pentru auto nu intră, dar tabla pentru casă intră. Noi estimasem 1,3% creştere a PIB trimestrul I faţă de trimestrul I din 2010. Ne-a surprins pentru că este ceva diferenţă între 1,3% şi 1,6%."

Şeful CNP spune că industria a mers mai bine decât era de aşteptat.

"Spre exemplu, exporturile au fost de 4 miliarde de euro în martie, noi mergeam pe 3,4 mld. euro. Valoarea este mai mare nu numai ca urmare a preţurilor mai mari, ci şi a volumelor mai mari la export."

Sunt elemente pentru îmbunătăţirea prognozelor pentru a doua jumătate a anului?

"În perspectivă, datorită certitudinilor din semestrul II legate de creşterea consumului pentru că salariile majorate abia atunci se vor vedea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ne-am putea modifica prognoza de creştere. Ca urmare a acestor premise, dacă nu apar evenimente neprevăzute, cu siguranţă ar trebui să se apropie de 2% creşterea pentru întregul an. În ultima prognoză, cea din Programul de Convergenţă trimis UE, creşterea prevăzută este 1,5%, iar în toamnă prognoza a fost de 1,5%."

Săptămâna aceasta va fi dată publicităţii prognoza de primăvară.

Gheorghe Roşca, rectorul ASE:

Am avut noroc că lumea a ieşit din recesiune şi ne-a tras şi pe noi

Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice, este de părere că revenirea economiei prin creşterea cu 0,6% în T1 2011 este rezultatul unei redresări globale a economiei, lipsind o strategie de dezvoltare care să asigure "aşezarea pe creştere".

"România nu este singură, are noroc că lumea a ieşit din recesiune, pentru că altfel nu putea ieşi. Suntem într-un mecanism global, care ne trage şi în jos, şi în sus - nu avem niciun merit. Eu cred că suntem într-o Românie normală, e greşit să spui că data de 13 mai marchează ieşirea din recesiune: nu există o dată, ci o perioadă de revenire". Pentru ca România să aibă creştere, trebuie să dezvolte programe de agricultură, să se dezvolte în agroindustrie şi industrie montană, să aibă o infrastructură de transport bună şi să existe o preocupare constantă pentru instruirea oamenilor.

Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal:

Revenirea va fi înceată, suntem de-abia la jumătatea drumului

"Proclamarea cu tărie a ieşirii din recesiune pe baza celor două trimestre de creştere economică încă modestă şi alimentarea aşteptărilor că acest lucru ne va permite să creştem cheltuielile sociale şi poate chiar să scădem şi taxele poate fi extrem de periculoasă", afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Nu se poate contesta faptul că activitatea economică în România a înregistrat o recuperare în ultimele luni, însă este de anticipat ca revenirea să fie graduală şi relativ înceată.

"Cred că avem mai degrabă nevoie de o atitudine rezervat-optimistă, prudentă şi de transmiterea unor mesaje realiste. Realitatea este că România nu şi-a încheiat programul de consolidare fiscală (deficitul bugetar trebuie redus ), suntem abia la jumătatea drumului."

Laurian Lungu, Macroanalitica:

Salariile şi a creditul trebuie să crească pentru a ridica consumul intern

Dincolo de semnificaţia statistică a cifrei avansului PIB, importantă este consolidarea tendinţei de creştere economică, spune analistul Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica.

"Până acum, avansul producţiei industriale a susţinut o revenire economică axată cu preponderenţă pe creşterea exporturilor. Însă, pentru a înscrie creşterea economică pe o traiectorie stabilă, această situaţie va trebui să se schimbe gradual în următoarele trimestre, iar consumul intern să capete un aport mai ridicat la creşterea economică. Aceasta va depinde în mod necesar de creşterea venitului disponibil al populaţiei."

Lungu notează că în primul trimestru, salariul mediu real a continuat să scadă, la fel ca şi creditul neguvernamental.

Sorin Minea, Romalimenta:

Nu putem trăi numai din exporturi, trebuie ridicată şi agricultura

IeŞirea din recesiune este bazată pe creşterea exporturilor şi a industriei, în timp ce companiile din industria alimentară continuă să sufere ca urmare a consumului scăzut de pe piaţa internă, este de părere Sorin Minea, director general al producătorului de mezeluri Angst şi preşedinte al Asociaţiei producătorilor de carne "Romalimenta".

"Economia a crescut, dar dacă această creştere a fost bazată pe exporturi şi pe industrie nu mă ajută cu nimic. Companiile din industria alimentară nu pot ieşi la export, iar economia românească nu poate trăi exclusiv din exporturi. Nu neg că sunt realizări, dar economia trebuie să meargă ca un ansamblu, nu putem avea economie fără piaţa internă", a declarat Sorin Minea. Agricultura rămâne principala problemă a României.