Noua dilemă a lui Isărescu: Cât poate coborî cursul fără să atragă speculatorii
BNR nu mai priveşte cu ochi buni întărirea în continuare a leului, după ce cursul a coborât cu circa 4% de la începutul anului. Aprecierea cursului atrage banii investitorilor de portofoliu, care se duc în bule speculative şi creditarea în valută, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
BNR se află din nou în faţa unei dileme, în condiţiile în care inflaţia urcă aparent fără oprire, trecând de borna de 8% în această primăvară, aproape dublu faţă de cât era în urmă cu un an. După şocul majorării TVA în vara trecută de la 19% la 24%, din toamnă au început să se resimtă presiunile scumpirii agresive a combustibililor şi alimentelor pe pieţele internaţionale. În paralel, economia abia se zbate să iasă dintr-o recesiune de peste doi ani, iar cererea de credite, deşi slabă, este concentrată pe valută.
"BNR nu poate să salveze şi inflaţia şi exporturile şi creşterea economică. Nu are instrumentele necesare. Un leu devenit destul de repede mult prea tare nu are cum să nu afecteze şi ritmul exporturilor", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Isărescu a arătat rezerve faţă de aprecierea leului şi la conferinţa de joia trecută organizată la BNR pentru prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, la mijlocul săptămânii trecute. După afirmaţiile sale, leul a pierdut uşor teren. Vinerea trecută cursul a continuat să urce, euro ajungând la 4,12 lei.
Încă de la sfârşitul anului trecut ponderea operaţiunilor jucătorilor străini în totalul rulajelor de pe piaţa valutară interbancară ajunsese la niveluri atinse doar în toamna lui 2008, când leul a fost ţinta unui atac speculativ. În paralel, volumul operaţiunilor cu titluri de stat pe piaţa secundară a ajuns la maxime istorice. Randamentele relativ înalte la titlurile de stat şi dobânzile mici de pe piaţa monetară atrag jucătorii străini, care pot realiza astfel un câştig facil.
"Fluxurile de capital par să se reia în timp ce inflaţia este în creştere. Fenomenul este prezent în economiile emergente din Asia, America Latină şi Europa Centrală şi de Est. Pe de o parte, intrările de capital exercită presiuni pentru aprecierea nominală a monedelor, cu consecinţa erodării competitivităţii. Pe de altă parte, inflaţia importată este principala sursă a creşterii inflaţiei în multe din aceste ţări", spune Isărescu.
Lucian Anghel consideră că exporturile ar putea să arate o încetinire încă din luna aprilie, ca efect al întăririi leului din primele trei luni ale anului. Pe de altă parte, el notează că aprecierea cursului are un impact mai mic în sensul temperării inflaţiei decât are o eventuală corecţie, care ar alimenta creşterea preţurilor. "Salvezi inflaţia pe termen scurt numai dacă duci cursul mult prea jos. Apoi corecţia (de curs - n. red.) o simţi şi mai puternic în inflaţie. Nu aş miza foarte mult pe efectul antiinflaţionist al cursului, este mult prea riscant", spune Anghel.
Dealerii băncilor locale au considerat că BNR a dat semnalul aprecierii leului în februarie, când a vândut euro pe piaţa valutară, pentru a impulsiona scăderea cursului. Ulterior mişicarea a atras atenţia jucătorilor străini, care au văzut o posibilitate de a face un câştig uşor, iar euro a prins viteză la vale, fără să mai fie nevoie de imbolduri de la BNR. Analiştii ING au arătat recent că BNR a cumpărat probabil câteva sute de milioane de euro de pe piaţa interbancară în aprilie, tocmai pentru a tempera aprecierea leului.
"Experienţa arată că atât aprecierea abruptă, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri - erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei. Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei - tradusă într-un set de măsuri de politică - asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari", mai spune Isărescu
BNR are în curs de elaborare noi măsuri prin care să limiteze expunerea clienţilor la riscul cursului de schimb, a arătat din nou Isărescu, subliniind că intrările de capitaluri sunt puternic asociate şi cu accelerarea creditării de către băncile interne.
De altfel, BNR are deja un set extins de reglementări pentru limitarea finanţărilor în valută, introduse încă din anii de boom ai creditării. După ce majorarea rezervelor minime la valută până la 40% din sursele atrase nu a reuşit să descurajeze creditarea în devize, BNR a introdus cerinţe suplimentare de constituire de provizioane, iar din 2008 a cerut băncilor să aplice un test de stress pentru clienţii care se împrumută în alte monede decât cea în care îşi realizează veniturile.