BNR trebuie să monitorizeze planurile de reducere a datoriilor

Banca Naţională trebuie să monitorizeze şi să auditeze aplicarea planurilor strategice ale Finanţelor pentru reducerea arieratelor generate de autorităţile locale şi companiile cu capital majoritar de stat, care continuă să rămână problema cea mai sensibilă a economiei şi cel mai mare obstacol în calea reformării sectorului public.

Prevederea este inclusă în Programul Naţional de Reformă (PNR) pentru perioada 2011-2013, care a fost aprobat de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute. Programul reprezintă instrumentul de transpunere, la nivel naţional, a obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi cuprinde, printre altele, măsuri privind creşterea economică, asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi forţa de muncă.

"Arieratele continuă să rămână o problemă sensibilă a economiei româneşti, reprezentând principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin menţinerea unei presiuni constante asupra cererii agregate, inflaţiei şi contului curent. În luna aprilie 2011 se vor adopta planuri de acţiuni strategice şi planuri de audit pentru reducerea arieratelor. BNR va monitoriza implementarea planurilor strategice şi va audita aplicarea acestora pentru toate societăţile şi autorităţile locale aflate în program şi va întocmi rapoarte trimestriale", se menţionează în PNR. Până acum nu au fost făcute publice planurile concrete de acţiune pentru eliminarea arieratelor existente şi acumularea altora noi.

Potrivit angajamentului asumat în faţa FMI şi a Comisiei Europene, la sfârşitul lunii aprilie trebuia să fie finalizat şi inventarul arieratelor şi facturilor neachitate până la sfârşitul lunii decembrie 2010, atât la nivelul administraţiei publice, cât şi al întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Volumul arieratelor acumulate de companiile cu capital majoritar de stat a fost anul trecut de 4 % din PIB, iar pierderile au reprezentat aproximativ 1,1% din PIB, potrivit Programului Naţional de Reformă

Arieratele statului faţă de companii au ajuns la sfârşitul primului trimestru la circa un miliard de lei, potrivit lui Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, responsabil cu politica bugetară. La nivelul administraţiei centrale arieratele au fost sub 200 mld. lei, în timp ce arieratele autorităţilor locale au ajuns la 840 mil. lei.

În cursul acestui an trebuie monitorizate trimestrial ţintele indicative de reducere a arieratelor atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru companiile de stat.

Programul Naţional de Reformă: leul să devină preponderent la creditare

• Rolul creditării în moneda naţională trebuie să devină preponderent. Aparatul macroprudenţial va fi utilizat pentru asigurarea unei asemenea evoluţii.

• Gradul mare de îndatorare a populaţiei sugerează că băncile trebuie să-şi concentreze activitatea de creditare spre sectorul companiilor nefinanciare.

• Este necesară continuarea procesului de consolidare fiscală pentru ca evicţiunea sectorului privat de la resursele băncilor să se diminueze.

• Evoluţia viitoare a creditelor neperformante, precum şi provocările generate de creditarea în valută acordată debitorilor neprotejaţi la riscul valutar rămân preocupările majore pe termen scurt.

• BNR îşi va continua atitudinea prudentă, monitorizând ca nivelul provizioanelor să se menţină la valori adecvate care să poată acoperi riscurile aşteptate, iar nivelul de solvabilitate să rămână la praguri confortabile pentru a permite acoperirea eventualelor pierderi neaşteptate.

• Pe termen mediu, principalele provocări sunt schimbarea modelului de business al sectorului bancar în contextul conturării unui tipar sustenabil al creşterii economice, precum şi în raport cu modificările reglementărilor sectorului financiar la nivelul UE, alături de creşterea culturii financiare a populaţiei.

• În situaţia în care măsurile preventive şi de intervenţie timpurie adoptate de BNR în scopul evitării manifestării riscului sistemic în cadrul sectorului bancar s-ar dovedi insuficiente pentru contracararea incidenţei turbulenţelor asupra băncilor de importanţă sistemică, menţinerea stabilităţii financiare va fi asigurată prin aplicarea unui plan pentru situaţii neprevăzute.