Războiul de la Bursă se amână. CA al BVB a respins completarea AGA cu alegerea CA prin vot cumulativ şi înjumătăţirea capitalului

Autor: Juganaru Monica 18.04.2011

Administratorii BVB au respins completarea AGA cu alegerea CA prin metoda votului cumulativ şi înjumătăţirea capitalului social, pentru că propunerile nu îndeplineau condiţiile de "fond şi formă", însă menţionează că aceste solicitări vor fi puse pe ordinea de zi a următoarei adunări generale, informează Mediafax.

"Consiliul Bursei a analizat solicitările transmise de acţionari şi a constatat, pe baza raportului întocmit de personalul de specialitate al Bursei de Valori Bucureşti şi a opiniei formulate de un cabinet de avocatură, că nici una dintre cererile acţionarilor nu este pe deplin validă şi nu îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă specifice, astfel cum au fost formulate şi documentate şi, pe cale de consecinţă, nu este aptă să producă efectul juridic avut în vedere, şi anume completarea ordinii de zi a Adunărilor Generale cu chestiunile transmise prin cererile analizate", potrivit unui raport al BVB.

Prin urmare, Consiliul Bursei nu a introdus nicio modificare a ordinilor de zi a AGA din 29/30 aprilie 2011, convocatorul aferent acesteia ramânând neschimbat.
Potrivit unor surse din piaţa de capital în grupul de acţionari care a solicitat înjumătăţirea capitalului social se regăsesc Franklin Templeton, administratorului Fondului Proprietatea, unele fonduri administrate de Erste Sparinvest, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, Dan Paul, dar şi alte firme de brokeraj şi bănci.
Votul cumulativ este solicitat de cele mai multe ori de acţionari minoritari care vor să îşi numească cel puţin un membru în consiliul de administraţie al unei societăţi. Practic, prin multiplicarea numărului de voturi pe care le deţine un acţionar cu numărul posturilor de membru în CA, voturile exprimate sunt cumulate în favoarea unui singur candidat.

Diminuarea capitalului social, de la 76,7 milioane lei la 38,3 milioane lei, era propusă prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 10 lei la 5 lei. Banii rezultaţi urmau să fie acordaţi acţionarilor.