Studiu slovac: produse alimentare mai slabe calitativ ajung în estul Europei

Marile companii multinaţionale din industria alimentară şi a băuturilor vând produse diferite din punct de vedere calitativ pe pieţele europene, conform unui raport emis de Asociaţia Consumatorilor din Slovacia (ACS), scrie Euractiv, o reţea de portaluri dedicate afacerilor europene, cu sediul central la Bruxelles.

"Produsele mai slabe calitativ erau destinate aşa-numitelor membre «noi» ale Uniunii Europene. Nu a fost niciodată cazul ca un produs slab calitativ să fie destinat pieţei austriece sau germane", a declarat Miloş Lauko, preşedintele ACS, citat de Euroactiv.

Produsele monitorizate în cadrul studiului derulat de ACS au fost Coca-Cola, ciocolata Milka, piperul roşu şi negru produs de Kotanyi, cafea instant Nescafe, cafea boabe Jabobs şi cafea espresso Tchibo. Toate aceste produse au fost supuse testelor în cadrul laboratoarelor Institutului Naţional Veterinar şi Alimentar din Slovacia.

ACS a cumpărat produsele din supermar­keturi din opt state precum Germania, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria.

Autorii studiului nu au dat însă detalii privind criteriile după care au stabilit că un produs este de mai bună sau de mai proastă calitate, ci au prezentat doar diferenţe de compoziţie.

"Singura explicaţie pentru această situaţie ţine de reţetă. În unele cazuri reţetele locale sunt făcute după testări ale gustului dintr-o anumită regiune. Nu orice reţetă diferită înseamnă mai bun sau mai prost, iar dacă dife­ren­ţele sunt doar de gust, atunci nu este nicio problemă. Important este să nu difere cali­tatea", a spus pentru ZF Sorin Minea, pre­şe­dintele Romalimenta, asociaţie care grupează cei mai mari jucători din industria alimentară.

Minea a mai spus că nu are informaţii legate de reţetele folosite de companii în fabricarea diferitelor produse, dar că în cazul Angst - producător de mezeluri pe care îl controlează - face produse diferite pe care le vinde în Bucureşti sau în Ardeal. "Unii consumatori vor mai multă sare, alţii mai puţină", explică Minea.

Asociaţia Consumatorilor din Slovacia a analizat brandurile menţionate, dar a precizat detalii privind calitatea doar în cazul piperului roşu şi negru. Piperul Kotanyi cumpărat de autorii studiului din Ungaria, Slovacia şi Austria a înregistrat rezultate superioare standardelor minime, în timp ce piperul din Bulgaria a conţinut prea multe boabe de piper sparte sau sfărâmate.

Reprezentanţii Kotanyi România nu au putut fi contactaţi ieri pentru a comenta asupra acestui aspect. Medicul Cristina Bogdan, specialist în homeopatie şi nutriţie, spune că nivelul de calitate al boabelor de piper depinde de modul în care ajung la consumator, respectiv dacă sunt sparte. "Întrebarea este dacă boabele sparte sau sfărâmate sunt o problemă de manipulare în timpul transportului sau o problemă de calitate a acestora", spune Cristina Bogdan. Dintre produsele testate de slovaci doar ciocolata Milka s-a dovedit a fi identică pe toate pieţele care au făcut parte din studiu, în timp ce în cazul celor trei branduri de cafea monitorizate (cafea instant Nescafe, cafea boabe Jabobs şi cafea espresso Tchibo) nu au fost precizate informaţii privind dife­ren­ţele dintre produsele vândute pe cele opt pieţe.

"Compania Kraft Foods aplică aceleaşi standarde de calitate tuturor produselor, indiferent de locul fabricaţiei. Diferenţele ce apar se datorează preferinţelor consumatorilor locali, reglementărilor şi condiţiilor din fiecare ţară", au spus reprezentanţii Kraft Foods România, companie care deţine brandul Milka. Aceştia au adăugat că românii "pot fi convinşi că toate produsele comercializate în Ro­mânia de Kraft Foods sunt supuse aceloraşi controale stricte de calitate precum cele din Europa de Vest sau din orice alt loc din lume".

Pe de altă parte, testele derulate asupra Coca-Cola de către asociaţia consu­ma­torilor din Slovaca sus­ţin că băuturile distri­buite de com­pania americană în Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Ro­mânia conţin iso­glu­coză, alternativă mai ieftină la zahăr (za­haroză), potrivit autorilor studiului.

Studiul ACS a descoperit prezenţa isoglucozei în Coca-Cola comercializată în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia, nu şi în Austria, Germania, Cehia sau Polonia. Cantitatea de zahăr folosită în producerea băuturii carbogazoase variază în cele opt ţări de la 0,1g/100 ml în Slovenia până la 5,01 g/100ml în Polonia.

"Între zahăr şi isoglucoză este o diferenţă de formulă din punct de vedere biologic. Isoglucoza este obţinută chimic şi este interpretată de corpul uman ca o substanţă străină, dar nu există studii clinice care să ateste acest lucru", precizează Cristina Bogdan.

De cealaltă parte, Ibolya Szabo, senior communication manager al Coca-Cola Europe, spune că produsele companiei americane au aceleaşi standarde deşi în unele ţări sunt folosiţi îndul­citori diferiţi.

"Coca-Cola are aceleaşi standarde de calitate în toate ţările din lume, indiferent de poziţia geografică sau situaţia economică a unei ţări. Siropul de fructoză-glucoză este unul dintre îndulcitorii folosiţi inclusiv în Statele Unite. În România, la fel ca în Germania şi Austria, zahărul este folosit ca îndulcitor în procesul de producţie. Mai mult decât atât, avem acelaşi furnizor de zahăr ca Austria. De aceea, suntem surprinşi de presupusul rezultat al analizelor realizate pentru produsele noastre din România şi vom investiga prin toate mijloacele acurateţea informaţiilor şi cauza acestei confuzii", a declarat Szabo.