Băncile elene ar putea vinde diviziile profitabile din Europa de Sud-Est pentru a nu rămâne fără bani

Băncile elene au prezentat Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Centrale Europene (BCE) mai mul­te propuneri de îmbunătăţire a lichi­di­tăţii pentru a-şi reduce dependenţa de fondurile de la BCE, printre care şi vânzarea unor operaţiuni profitabile din Europa de Sud-Est.
Propunerile includ concedieri, reducerea creditării, vânzarea de active neesenţiale, precum hoteluri, dar şi a unor reţele bancare din sud-estul Europei, potrivit unor bancheri eleni, citaţi de cotidianul Financial Times.

Planul, aflat în fază preliminară, a fost transmis băncii centrale a Greciei şi exper­ţi­lor Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi BCE.
Băncile au diminuat deja substanţial cre­ditarea pentru a compensa declinul constant al depozitelor.
Populaţia din Grecia a retras din bănci pes­te 40 de miliarde de euro anul trecut, echi­va­lentul a aproximativ 14% din depozitele totale aflate în instituţiile de credit din ţară. Retragerile s-au adăugat problemelor de finanţare şi au crescut dependenţa instituţiilor de credit de împrumuturi de la BCE.

"Eroziunea depozitelor continuă într-un ritm de trei miliarde de euro pe lună, evidenţiind temerile privind situaţia economică a ţării", a afirmat o sursă bancară.
În pofida crizei, patru mari bănci elene au obţinut patru miliarde de euro de pe pieţele financiare şi din vânzarea unor active, reuşind astfel să reziste presiunilor guvernului pentru fuziuni care să conducă la grupuri financiare mai puternice.
În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank, prin intermediul Bancpost şi National Bank of Greece, prin Banca Românească, respectiv Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATEbank sub brand propriu.

Grecii vând active ca să reducă datoriile
Autorităţile de la Atena speră să strângă 35 mld. euro în următorii patru ani din vânzarea de active imobiliare deţinute de stat, scrie Bloomberg. Guvernul mai intenţionează să vândă şi participaţiile pe care le deţine la o gamă largă de companii, de la bănci la companii de utilităţi. Gabriel Razi

• Reducerea participaţiilor în cadrul băncilor ATE Bank, unde deţine 77% din acţiuni, şi la Hellenic Postbank (34% din acţiuni).

• Reducerea participaţiei în cadrul companiei telecom OTE, proprietarul Romtelecom şi Cosmote, de la 20%.

• Vânzarea a 49% din operatorul feroviar OSE.

• Vânzarea a 10% din compania de utilităţi Athens Water şi 23% din Thessaloniki Water EYATH.

• 74% din acţiunile pe care statul le deţine atât în cadrul operatorului portului din Piraeus, cât şi cel al portului din Salonic.

• Statul vrea să consolideze şi să privatizeze o parte din companiile din domeniul apărării.

• Extinderea concesiunii aeroportului internaţional din Atena. Compania germană de construcţii Hochtief deţine un pachet de 40% şi a obţinut în 1995 concesiunea pe 30 de ani a aeroportului.

• Vor fi create două holdinguri imobiliare care să exploateze active imobiliare în valoare de miliarde de euro, printre care şi clădirile folosite pentru Olimpiada din 2004.