Anul retailului de îmbrăcăminte: bugetele giganţilor Zara, H&M şi C&A se îndreaptă spre cel puţin 30 de magazine

O dată cu intrarea H&M pe piaţa locală, şi Inditex şi C&A accelerează anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Deşi pare că se aseamănă - cei trei au magazine de format mare, au ambiţii de a domina centrele comerciale şi schimbă rapid colecţiile -, strategia celor trei mari are mai multe diferenţe decât asemănări, scrie revista BUSINESS Magazin (www.business­ma­ga­zin.ro).

Ultimul intrat este H&M, care a inaugurat la sfârşitul lunii martie primele două magazine, ambele în Capitală. Alte şase urmează să îşi deschidă porţile în acest an, reprezentanţii H&M anunţând că România este prima ţară unde deschid opt magazine din primul an.

Intrarea H&M as­cute astfel lupta din re­tailul de modă autohton, o piaţă destul de mică - 1,9 mld. euro anul trecut, respectiv 7,5 euro pe lună per capita, conform Euromonitor In­ternaţional -, dar cu estimări pozitive pentru viitor: cifrele Euromonitor arată că piaţa va ajunge la 2,9 mld. euro în 2015 şi la 4,2 miliarde de euro în 2020, ceea ce înseamnă că un român va ajunge să cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro în 2015, respectiv 16,7 euro în 2020. Deşi deocamdată toţi cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro pe care un român îi cheltuie pe haine pe lună, retailerii se adresează unor segmente diferite.

Astfel, în timp ce C&A se poziţionează pe segmentul medium-low, H&M se adresează clienţilor cu venituri medii. În cazul Inditex, poziţionarea este diferită în funcţie de brand, deoarece compania deţine şapte branduri pe piaţa locală (Massimo Dutti şi Zara se adresează segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear şi Stradivarius merg pe clienţii cu bugete medii, iar Zara Home - decoraţiuni interioare - şi Oysho - lenjerie intimă - se adresează persoanelor cu venituri peste medie.

În funcţie de această poziţionare, retailerii îşi concentrează atenţia asupra unor anumite oraşe, respectiv spaţii comerciale. Astfel, H&M a decis să se concentreze pe capitală în primul an de prezenţă pe piaţă, urmând a deschide doar în Bucureşti cinci magazine. Tot în 2011 suedezii vor mai deschide la Braşov, Timişoara şi Cluj câte un magazin în fiecare oraş, acestea fiind unele dintre cele mai mari oraşe ca populaţie. Totodată, aces­tea sunt şi oraşele cu cele mai mari salarii din Ro­mânia, după Bucureşti.

Cei de la Inditex au aco­perit în cei şapte ani de prezenţă pe piaţă cele mai mari oraşe din România, dar şi-au concentrat aten­ţia tot asupra Capitalei, unde deţin 24 de maga­zine. Au deschis însă şi în oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele oraşe din Moldova - regiunea cea mai săracă din România - unde a mers Inditex sunt Iaşi şi Bacău, care au şi cele mai mari venituri din regiune.

Olandezii de la C&A însă, deşi deţin cele mai multe magazine (trei) în Bucureşti, s-au orientat şi către oraşe precum Buzău, Arad sau Baia Mare. Mai mult, anul acesta vor deschide şi în Botoşani şi Sibiu, ca oraşe mai mici, precum şi în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timi­şoara. Olandezii merg ast­fel şi în judeţe unde nu există niciun hipermar­ket (Buzău) şi niciun magazin de format cash & carry (Botoşani).

"Dorim să deschidem în toate oraşele ţării, însă pentru început mergem în cele cu peste 100.000 de locuitori", spune Cristian Codrea, district manager al C&A România. Codrea explică faptul că nu doar numărul de locuitori ai unui oraş influen­ţează deciziile companiei, ci şi dispo­ni­­bilitatea spaţiilor, amplasarea pro­iectului şi a spaţiului ocupat de maga­zinul C&A, precum şi sustenabilitatea pe ter­men lung a proiectului în ansamblu. De regulă, magazinele C&A au o suprafaţă de circa 1.200 de metri pătraţi.

Cei de la C&A au intrat pe piaţă în aprilie 2009 cu magazinul din Militari Shopping Center din Bucureşti. Urmă­toarele şase ma­gazine deschise de com­panie au fost în centre comerciale. În ceea ce priveşte unităţile ce vor fi deschise în acest an, reprezentanţii companiei nu au precizat dacă vor merge în continuare în centre comerciale sau vor opta şi pentru spaţii stradale. La fel ca şi olandezii, suedezii de la H&M au optat pentru magazine în centre comerciale atât în Bucureşti, cât şi în provincie. Karl-Johan Persson, CEO-ul H&M, a venit prima dată în România în 2008, când a pus România pe lista de extindere după ce a văzut că sunt multe centre comerciale care se potrivesc conceptului H&M. În cei trei ani trecuţi de atunci, Persson spune că piaţa s-a maturizat mult, de aceea deschide mai multe magazine decât plănuise iniţial. În România există în prezent circa 50 de malluri şi anul acesta mai sunt planificate alte opt deschideri. Spre deosebire de ţările vestice, în România există o cultură a mallurilor, motiv pentru care comerţul stradal este mai puţin dezvoltat.

Nici Inditex, liderul actual al retailului de modă autohton - şi nu numai - nu a mizat pe magazine stradale, singura unitate de acest gen fiind deschisă la Piteşti anul trecut. Această strategie ajută retailerii de îmbrăcăminte să obţină profit din primii ani de la înfiinţare. La polul opus, restaurantele sau retailerii alimen­tari sunt nevoiţi să aştepte profitul, în medie, până la cinci ani. De fapt, factorii de care de­pinde apariţia profitului variază de la caz la caz, dar cei trei giganţi din fashion au deja o reţetă testată în toată Europa: cu volume mari puse la vânzare şi cu produse, materiale şi mărimi care să acopere orice nevoie şi să mulţumească orice persoană. Aşa a ajuns în trei ani Inditex liderul pieţei locale de modă şi aşa a făcut şi H&M pentru ca mii de oameni să se îngrămădească la deschiderea primelor magazine.