Trei sferturi din exporturile agroalimentare sunt marfă brută

România a exportat anul trecut produse agro-alimentare de 3 miliarde de euro, în creştere cu 40% faţă de 2,1 miliarde în 2009. Exporturile de produse agroalimentare reprezintă circa 8% din totalul exporturilor realizate anul trecut, conform estimărilor ZF.

Şase din primele zece categorii de produse agro-alimentare care au plecat către pieţele externe sunt produse agricole de bază, cu valoare adăugată mică.

Între primele zece produse agroalimentare ca valoare exportate se regăsesc produse agricole de bază precum grâul, porumbul, seminţele de rapiţă, orzul sau seminţele de floarea soarelui. Valoarea primelor zece produse agroalimentare exportate, majoritatea marfă brută şi nu procesată, se ridică la 2,2 mld. euro, 73% din valoarea totală a exporturilor.

Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat ieri că România trebuie să limiteze exporturile de agro-alimentare sub formă de materie primă, obiectivul autorităţilor fiind realizarea de exporturi bazate pe produse agricole procesate.

"Dacă grâul şi porumbul pleacă în străinătate sub formă de materie primă, nu am realizat nimic, trebuie să exportăm produse cu valoare adăugată mare", a spus Tabără.

Deficitul comercial pentru produsele agro-alimentare este de circa 800 de milioane de euro.

Importurile de produse agro-alimentare

s-au ridicat la aproape 3,8 miliarde de euro, în creştere cu 1% faţă de 2009. Între primele zece produse agroalimentare ca valoare importate anul trecut de România se regăsesc şase produse procesate. Valoarea primelor zece produse agro-alimentare importate anul trecut se ridică la 1,5 miliarde de euro, 40% din total.

Valeriu Tabără a adăugat că nu in­tenţionează să stopeze în niciun fel exporturile de cereale în formă brută. Soluţia ministrului Tabară pentru creşterea valorii exporturilor este acordarea de sprijin procesatorilor şi dezvoltarea reţelei de silozuri de cereale pentru a frâna vânzările masive ce au loc imediat după recoltă.

"Nu intenţionez să blochez exporturile. Intenţionez să dezvolt capacitatea de depo­zitare şi de procesare", a adăugat Tabără.

În altă ordine de idei Valeriu Tabără a anunţat că legea prin care cei care nu îşi lucrează terenurile este încă în lucru, precizând că vor fi penalizaţi doar cei care nu îşi igienizează terenurile.

"În prezent se lucrează la legea respectivă, taxa va fi pentru neigenizarea terenurilor. Lucrăm la un proiect bine aşezat şi bine argumentat. Cine nu poate lucra terenurile trebuie să le arendeze, cine nu vrea să arendeze trebuie să vândă terenul", a explicat ministrul. Valeriu Tabară nu a precizat când ar putea intra în vigoare această lege.

Poziţia lui Valeriu Tabără este uşor schimbată faţă de acum şase luni când anunţa că măsura are rolul de a reduce suprafeţele de terenuri pe care acum cresc buruieni şi pentru a accelera comasarea terenurilor. Terenurile nelucrate şi fragmentarea terenurilor sunt două dintre problemele fundamentale ale agriculturii din România. Peste 3 milioane de hectare de teren agricol, 30% din total, aparţin persoanelor fizice sau juridice care exploatează sub 50 de hectare de teren, conform datelor MADR.

Ministrul Tabără a mai spus că preţurile record la produsele agroalimentare i-au încurajat anul trecut pe fermierii români să lucreze terenurile.

"Suprafaţa de teren agricol nelucrat ar putea coborî în acest an sub un milion de hectare", a precizat Valeriu Tabară. În Ro­mânia se estimează că sunt între 1,5-2 milioane de hectare de teren arabil neexploatat.

Valeriu Tabără:

• Preţurile la produsele agricole în 2011 vor continua să fie ridicate.

• Trebuie avut în vedere că în 2050 vom avea 9,5 miliarde de oameni la nivel global.

• Stoparea creşterii preţurilor pe traseul câmp - rafturile magazinelor poate fi făcută prin încurajarea dezvoltării de ferme integrate.

• Anul acesta în România s-ar putea produce peste 6 milioane de tone de grâu, în creştere faţă de la 5,6 milioane de tone anul trecut.

• Ministerul Agriculturii face demersuri la Bruxelles pentru a relua exporturile de carne de porc.

• Politicile agricole din România nu vor avea succes dacă se vor baza pe achiziţia de materii prime şi material biologic din străinătate.

• Cinci sau şase bănci din România acoperă 80% din finanţarea agriculturii.