Ce trebuie să facă românii pentru a-şi permite croaziere exotice la pensie

Cuantumul total al pensiei de la stat şi al celei private obligatorii este estimat să reprezinte mai puţin de jumătate din valoarea salariului mediu din 2027.

"Pensia de la stat alături de pilonul II nu vor asigura venituri suficiente pentru ca românii să îşi poată permite peste 20 de ani să plece în fiecare an în croaziere, aşa cum fac pensionarii din statele mai dezvoltate ale Europei. Pe pieţele din Vest, veniturile asigurate de pilonul I şi II de pensii sunt estimate să asigure circa 70% din salariul mediu, în timp ce pentru piaţa din România se estimează că viitorii pensionari vor încasa din pilonul I şi II de pensii până la 50% din salariul mediu, în cazul în care va fi respectat calendarul contribuţiilor", a spus Radu Brăgărea, directorul general al companiei de pensii private Eureko. Societatea administrează active de circa 257 milioane de lei de la un fond de pensii obli­gatorii şi un fond de pensii facultative cu active de 1,6 mil. lei.

Potrivit legii, contribuţia la fondurile de pensii private obligatorii va creşte anual cu 0,5 puncte procentuale, până la 6% din venitul brut în anul 2016. Acest calendar nu a fost însă respectat în 2009, când contribuţia a fost "îngheţată" la 2%.

"Dacă alături de contribuţia de la stat şi cea la pensia privată, românii vor aloca circa 15% din venituri unui fond de pensii facultative, cred că îşi vor putea permite să plece într-o croazieră pe an atunci când vor ieşi la pensie", a continuat directorul general al Eureko.

Pentru a-şi putea o permite o croazieră de 800 de euro, viitorii pen­sionari ar trebui să încaseze lunar peste 500 de euro din pen­sia de la stat, privată obli­gatorie şi cea facultativă. Pentru a plăti cei 500 de euro lunar timp de zece ani, fondurile pensii (pilon I şi II) ar trebui să aibă în conturi la finalul celor 20 de ani cel puţin 60.000 euro sub forma contribuţiilor strânse de la un participant plus randamente. Un român cu un venit lunar brut de 1.000 euro şi care contribuie cu 18% din venit la pensiile private, respectiv cu câte 180 de euro lunar timp de 20 de ani, ajunge să aibă 60.000 de euro în contul de pensii dacă administratorul obţine un randament mediu anual de circa 7% în euro. Apariţia în următorii 20 de ani a unei crize de amploarea celei din 2008, care a şters randamente obţinute de fondurile de pensii după un deceniu de investiţii, ar face ca obţinerea unui randament mediu anual de 7% să fie o misiune extrem de dificilă pentru administratorii de fonduri.

Indiferent că sunt de la stat, obligatorii sau facultative, fondurile de pensii nu sunt ferite de riscuri şi pierderi, iar criza financiară din 2008 a demonstrat acest lucru. În SUA, de exemplu, prăbuşirea Bursei din 2008 le-a adus pierderi fondurilor de pensii, în timp ce lupta cu deficitul bugetar a împins Ungaria să naţionalizeze sistemul de pensii private.

"Nu cred că există riscul să asistăm la naţionalizarea pensiilor private în România, pentru că o astfel de măsură ar atrage dezacordul organismelor financiare internaţionale precum FMI, iar România a încercat dintotdeauna să obţină girul acestora. În plus, industria pensiilor private în Ungaria este de aproape zece ori mai mare decât cea locală."