Cu mai mulţi clienţi, dar credite în scădere, Piraeus şi-a conservat câştigul

Grecii au reuşit să îşi conserve câştigul prin majorarea nu­mărului de clienţi - o strategie anunţată încă din 2009 - în timp ce deteriorarea portofoliului de credite a accelerat, ponderea neperformantelor urcând la 10,8%, de la 5,8% în decembrie 2009. Rezultatele sunt calculate conform standardelor internaţionale de raportare financiară, fiind consolidate pentru toate operaţiunile locale ale Piraeus.

"În intervalul la care ne raportăm, nu­mărul de clienţi ai băncii a crescut cu 5%, în timp ce depozitele atrase au înregistrat un avans de 2%, iar volumul creditelor a scăzut uşor pe fondul decalajului dintre împrumuturile rambursate de clienţi şi cele acordate", a declarat Cătălin Pârvu, director general executiv al Piraeus Bank.

Portofoliul de credite a coborât cu 6% anul trecut, la 3,2 mld. euro. Potrivit precizărilor din raportul grupului Piraeus, deterioarea portofoliului de credite pentru operaţiunile internaţionale a fost concentrată în trimestrul al patrulea, în zona clienţilor corporate, în timp ce calitatea creditelor de retail s-a stabilizat. Costul riscului (cheltuielile cu provizioanele ra­portate la portofoliul de credite) a urcat la 4,3% în România anul trecut, de la 3,6% în 2009.

"Piraeus Bank şi-a menţinut un business stabil şi sănătos, exprimat şi de un raport cost-venituri foarte bun, de 35,7%", spune Pârvu. În 2009 raportul cost-venituri, unul dintre principalii indicatori de eficienţă urmăriţi de bănci, fusese de 45%, în scădere de la 51% în 2008.

Banca nu a apelat însă anul trecut la măsuri dure de ajustare a costurilor, adăugând chiar o unitate reţelei teritoriale, care a ajuns astfel la 187 de unităţi.

Numărul angajaţilor a urcat marginal, la 1.981 de persoane.

Filiala din România a generat anul trecut cel mai mare profit operaţional (înainte de constituirea provizioanelor) dintre subsidiarele din străinătate ale Piraeus, de 191 de milioane de euro. Potrivit datelor din raportul anual pe 2009 al Piraeus România, profitul opera­ţional fusese atunci de 122 de milioane de euro.

Activele administrate de Piraeus România (care includ şi expuneri înregistrate în bilan­ţurile altor subsidiare ale grupului din străi­nătate) au coborât anul trecut cu 4%, la 3,9 miliarde de euro. România este cea mai mare piaţă externă pentru grupul Piraeus, care are în Grecia active de 45,5 miliarde de euro. Depozitele atrase pe plan local de la clientelă au urcat cu 2%, la 1,1 miliarde de euro.

Într-un interviu acordat ZF la începutul anului, Pârvu arăta că mizează pe o creştere de o singură cifră a portofoliului de credite, în condiţiile în care este aşteptată o redresare a economiei.

El sublinia atunci că dincolo de motorul creşterii exporturilor şi consumul intern ar trebui să contribuie la redresare, producătorii locali având cel puţin oportunitatea de a înlocui importurile. În altă ordine de idei, Pârvu arăta că bancherii se vor vedea constrânşi să reia creditarea anul acesta, pentru a-şi mări baza de venituri, în condiţiile în care cheltuielile cu provizioanele vor rămâne ridicate, iar plasamentele în titluri de stat nu mai aduc câştiguri consistente ca în anii trecuţi.