Provizioanele au muşcat din profitul grecilor de la Banca Românească

Grupul financiar elen National Bank of Greece, acţionarul majoritar la Banca Românească, a raportat pentru operaţiunile din România un profit de 12 milioane de euro pe 2010, în scădere cu 37% faţă de câştigul realizat în anul 2009.

Rezultatul a fost afectat în principal de cheltuielile în creştere cu provizioanele, care au urcat cu 14%, la 49 de milioane de euro.

Presiunea provizioanelor s-a simţit cel mai mult în a doua parte a anului, după ce pe primul semestru câştigul ajungea deja la 12 mil. euro, în creştere cu 20% faţă de perioada similară din 2009. Trimestrul al treilea a avut o contribuţie de numai un milion de euro la profit. În trimestrul al patrulea banca a făcut provizioane de 16 milioane de euro, depăşind profitul operaţional, ceea ce înseamnă că rezultatul net a fost o pierdere. Profitul net cumulat pe tot anul a fost astfel cu un milion de euro mai mic decât cel raportat după primele nouă luni, de 13 mil. euro.

De altfel, profitul operaţional a fost mai mic anul trecut cu 7%, de 59 de milioane de euro. Principala cauză a fost scăderea veniturilor nete din dobânzi cu 14%, până la 102 milioane de euro. Veniturile din comisioane au înregistrat un salt, la 27 mil. euro, însă nu a fost suficient pentru a compensa reducerea înca­sărilor din dobânzi. Cheltuielile operaţionale au coborât uşor, la 70 mil. euro.

Soldul creditelor a urcat cu 1%, la 2,1 miliarde de euro. Doar segmentul de retail a tras pentru creştere, soldul urcând cu 5%, până la puţin peste un miliard de euro.

În schimb, pe zona de corporate soldul finanţărilor a scăzut cu 9%, revenind pe pragul de un miliard de euro. Calitatea portofoliului rămâne mai bună decât media pieţei, ponderea neperformantelor oprindu-se la 7,8% la sfârşitul anului trecut.

Banca a pierdut teren şi pe partea de depozite, care au coborât cu 17%, până la 879 mil. euro.

La conducerea Băncii Româneşti a fost adus în vara anului trecut Marinos Stratopoulos, după ce în 2009 fostul director general Andreas Maragkoudakis s-a retras din activitate.

Timp de aproape un an postul de CEO a fost deţinut de Crina Cosma, director general adjunct. Cosma a avut un mandat limitat la conducerea de zi cu zi a operaţiunilor băncii şi continuarea proiectelor începute, fără să vină însă cu o nouă strategie. Într-un interviu acordat ZF la preluarea postului, Stratopoulos spunea că banca se va concentra pe segmentele de piaţă care pot aduce creşteri, respectiv finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, sectorul public, dar şi energie sau telecomunicaţii.