Discuţii despre sex în prezenţa unei copile / de Stelian Turlea

Anul trecut prezentam în ziarul nostru, la rubrica numită Colecţii, o idee concretizată de Editura ART, împreună cu Asociaţia Jumătatea plină, anume apriţia colecţiei Romanul grafic, lansată la Bookfest odată cu traducerea romanului Persepolis, care fusese ecranizat şi primise, în 2007, Premiul juriului Festivalului de la Cannes.

Spuneam atunci că puţină lume ştie ce este acela un roman grafic, apărut la jumătatea secolului trecut, transformat într-un gen apreciat şi gustat în Statele Unite, când au fost adaptaţi mari clasici în benzi desenate. Popularitatea crescândă a benzilor serializate ("Aventurile lui Tintin" fiind unul dintre pionieri) a funcţionat de minune ca rampă şi pentru noile romane, în 1969 John Updike invocând această "mutaţie" grafică drept argument pentru teoria despre "moartea romanului". Primele romane grafice proclamate ca atare au apărut însă la sfârşitul anilor '70, termenul începându-şi cariera după ce a apărut pe coperta volumului "A Contract with God and other Tenement Stories" de Will Eisner.
La noi, în România, mai spuneam în acel articol, de-abia există banda desenată, vreo 3-4 editori activi şi vreo de 20 de publicaţii. Banda desenatǎ pentru adulţi este reprezentatǎ în principal de editorul Hardcomics care a publicat tineri autori români. Extrem de activă în promovarea genului este Asociaţia Jumătatea Plină, care a şi contribuit, alături de Editura ART, la apariţia în româneşte a cărţii despre care vorbim mai jos.

Asociaţia Jumătatea plină a fost activă şi la apariţia, la sfârşitul lui 2010, a celui de-al doilea volum din colecţia Romanului grafic, tot la Editura ART, semnat de aceeaşi Marjane Satrapi, autoarea celebrului Persepolis. Se numeşte Broderii.*)

S-ar putea ridica întrebarea de ce să vorbim despre un roman grafic într-o rubrică destinată traducerilor. Întrebarea e pertinentă, dar răspunsul poate fi prompt. Un roman grafic, cel puţin aşa cum sunt cele concepute de Marjane Satrapi, este o poveste desăvârşită în care desenul are un rol, dar nu copleşeşte textul. Prin urmare, oricât de sumar ar părea, textul cărţii este important.

"Broderii" - cum insistă editura - este un roman în care umorul discuţiilor dintre mai multe generaţii de femei iraniene este gata să ridice vălul care ascunde, de cele mai multe ori, realităţi nebănuite ochiului profan. Considerat un fel de Sex and the City iranian, acest volum nu scapă din vedere nici un subiect picant, fără să cadă însă în frivolitate. Trei generaţii de femei din familia lui Marji discută degajat, sfidând eventualele prejudecăţi despre umorul şi relaxarea femeilor musulmane, despre sex, dragoste, cosmetică, dezamăgire şi ritualuri sociale.

Povestea este spusă de o copilă, iar situaţiile despre care discută femeile adulte, în prezenţa ei, şi neînţelegerile care se nasc în minea adolescentei sunt de tot hazul, culminând cu relatarea care dă şi titlul cărţii, refacerea himenului printr-o "broderie". Un roman plin de ironie, dar o carte gravă despre libertatea femeii.

*) Marjane Satrapi - Broderii, Editura ART, Jumătatea plină, colecţia Romanul grafic. Traducere din franceză de Anamaria Pravicencu.