Ar putea fi fixat cursul francului la 2,9 lei pentru ratele la credite ca în Ungaria? Cum comentaţi?

Cursul francului elveţian ar trebui să îngheţe la 2,9 lei, adică acolo unde se afla în mai 2010, dacă Guvernul de la Bucureşti ar adopta un plan similar celui luat în considerare de executivul maghiar, care încearcă să protejeze clienţii cu credite în această valută prin fixarea cursului la care se calculează valoarea ratelor la creditele pentru populaţie în această valută.

În Ungaria situaţia este dramatică, în condiţiile în care peste o treime din creditele luate de clienţi sunt în franci elveţieni. Pe plan local, ponderea lor este considerabil mai mică, de circa 6%.

Guvernul maghiar ia în considerare o plafonare a francului elveţian la 190 de forinţi, faţă de nivelul de 213 forinţi, unde se află în prezent.

Francul s-a apreciat puternic, în condiţiile în care pe plan mondial investitorii caută siguranţa băncilor elveţiene. La Bucureşti, francul a ajuns în prezent la 3,3 lei, cu peste 40% mai mult faţă de nivelul din octombrie 2008, înainte de declanşarea crizei financiare.

Aplicând procentul luat în considerare de guvernul maghiar, ar trebui ca la Bucureşti francul să fie fixat la 2,9 lei. În 2006, 2007 şi prima parte a anului 2008, când s-au vândut grosul creditelor în franci, cursul a oscilat între 2 şi 2,4 lei pentru un franc.

"Lucrul cel mai important este că în România creditele în franci elveţieni sunt mult mai mici decât în Ungaria, iar efectul deprecierii leului este mai mic", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Mai multe bănci locale, printre care şi Raiffeisen, au propus clienţilor varianta finanţărilor în franci elveţieni, care le permiteau să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor mici. De cele mai multe ori dobânzile mici erau însă doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. Clienţii care au mizat pe avantajul dobânzilor mici au fost arşi de curs. Bancherii susţin totuşi că, în ciuda deprecierii cursului, până în prezent un client care s-a împrumutat în franci a avut economii faţă de varianta unui împrumut în euro. Creditele ipotecare în lei ies din calcul din cauza dobânzilor prea mari.

Planul plafonării cursului este privit cu multă rezervă inclusiv de bancherii de la Budapesta, deşi creditele în franci le dau mari dureri de cap.

"Ultima dată când am auzit o astfel de propunere era prin anii 1970", a spus Tamas Erdei, preşedintele Asociaţiei Maghiare a Băncilor, citat de Bloomberg. El caracterizează drept nerealist planul executivului.

"Când vorbim de măsuri administrative care să limiteze efortul de rambursare se pune întrebarea care va fi mecanismul şi cine suportă diferenţa", punctează şi Ionuţ Dumitru.

La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţieni pentru populaţie ajunsese la un sold de 12,4 miliarde de lei (echivalentul a 4,6 mld. franci sau 3,1 mld. euro), plecând practic de la zero în 2005. În ianuarie 2011, soldul este de 4,1 miliarde de franci (echivalentul a 13,6 miliarde de lei, creşterea în lei fiind determinată de fluctuaţia cursului). Vânzările de credite în franci au fost practic blocate de la sfârşitul lui 2008.

Luând în calcul o valoare medie a unui credit de 75.000 de franci (echivalentul a circa 50.000 de euro), reiese că ceva mai mult de 60.000 de clienţi au contractat credite în această valută. Considerând că rambursarea se face în 30 de ani, rata lunară pentru un astfel de credit este de circa 450 de franci. În total, cei 60.000 de clienţi plătesc lunar circa 27 de milioane de franci, echivalentul a 89 de milioane de lei. Dacă Guvernul ar plafona cursul la 2,9 lei/franc, suma ar coborî la 78 de milioane de lei. Rămâne întrebarea cine va suporta diferenţa de aproape 11 milioane de lei. Jumătate din băncile locale sunt deja pe pierdere, iar la nivel agregat sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de 304 milioane de lei.

Dacă diferenţa ar fi suportată de Guvern, o astfel de măsură ar fi o gură de oxigen şi pentru bancheri, care acum văd restanţele la creditele în franci umflându-se de la o lună la alta. Populaţia acumulase la sfârşitul anului trecut restanţe de 827 de milioane de lei la creditele în franci (circa 195 mil. euro), reprezentând 6% din soldul total al creditelor. Ponderea a urcat abrupt, de la 1% în decembrie 2009.