Bătaia de joc în cheltuirea banilor publici: prejudicii de 172 mil. euro, cheltuieli cu încălcarea legii de 10 mld. euro

Administraţia centrală şi locală a cheltuit, în 2009, cu încălcarea dispoziţiilor financiar-con­tabile, 9,9 mld. euro (25% din bugetul general consolidat), prejudiciul direct adus bugetului (care trebuie recuperat) fiind de 172,7 mil. euro, potrivit raportului Curţii de Conturi realizat în 2010 pe datele bugetului general consolidat din 2009.

"În urma misiunilor de audit desfăşurate asupra conturilor de execuţie a bugetelor (...), s-au constatat abateri de la reglementările legale care au avut ca efect producerea de prejudicii în gestionarea fondurilor publice, nevirarea la bugete publice în totalitate şi la termenele legale a obligaţiilor fiscale, precum şi reflectarea nereală a patrimoniului public în situaţiile financiare anuale auditate, motiv pentru care aceste conturi nu au fost certificate", spune raportul de 500 de pagini al Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi efectuează anual, pe lângă alte controale în instituţiile publice, auditări ale execuţiei bugetului general consolidat şi constată an de an încălcări ale legii, doar că ceea ce se observă este că nu există cazuri notabile soluţionate cu decizii ale justiţiei în baza rapoartelor Curţii de Conturi. Şi atunci?

Practic, Curtea constata în raportul din 2008 că 9,8 mld. euro din bugetul consolidat au fost cheltuiţi cu încălcarea dispoziţiilor legale financiar-contabile pentru ca raportul din 2009 să arate că suma a urcat la aproape 10 mld., în vreme ce prejudiciul direct a crescut de la 170 mil. euro în 2008 la 173 mil. euro.

Curtea susţine că o problemă gravă a statului este cheltuirea banilor cu încălcarea normelor. Până şi Ministerul Finanţelor are raportări defec­tuoase şi consemnează în rapoartele contabile date eronate, lucru care distorsionează realitatea.

Curtea spune că a găsit în 2009 6.000 de abateri de la normele legale în efectuarea cheltuielilor publice şi peste 3.800 de cazuri de nestabilire, neevidenţiere şi neîncasare în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege a unor venituri bugetare. În 477 de cazuri s-a încălcat legea achiziţiilor publice. În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea acuză plăţi ilegale de milioane de euro, plecând de la acordarea de sporuri până la achitarea din banii publici a facturilor pentru firme private.

Nereguli sunt constatate şi la companiile de stat, cum ar fi Romgaz, care a efectuat plăţi suplimentare de peste 92 mil. lei. Raportul acuză că Ministerul Comunicaţiilor nu a încasat drepturi de creanţă cuvenite statului prin participaţiile deţi­nute la Romtelecom şi Radiocom de 64,8 mi­lioane lei (în timpul auditului Romtelecom a virat la buget 53,7 mil. lei).

Dacă aceste lucruri sunt constatate an de an, iar neregulile con­tinuă să se extindă, la ce bun atunci aceste rapoarte? "Noi dăm decizii de recuperare a prejudiciilor, dar trimitem cazurile şi direct la parchet. Sunt sute astfel de sesizări", spune Valentin Chiş, şef serviciu la Curtea de Conturi.

Ieri, la Curtea de Apel Bucureşti existau 133 de dosare în contencios administrativ şi fiscal în care parte era Curtea de Conturi, 93 de astfel de cazuri fiind înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). S-a întâmplat ceva notabil cu un singur astfel de dosar? Nu.

Unul dintre dosarele mediatizate în care a fost implicată Curtea este al fostului primar general Adriean Videanu, căruia controlorii de conturi i-au imputat, în 2008, 1 milion de euro pentru cheltuieli ilegate făcute câtă vreme era edilul Bucureştiului. Cauza a ajuns în instanţă, iar Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Videanu un an mai târziu să plătească această sumă. Curtea de Apel care a judecat recursul a desfiinţat în 2010 sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei inferioare, iar lucrurile trenează. De altfel, la Curtea de Apel sunt astfel de cazuri şi din 2006.

În cazul primarului din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău (PDL), condamnat anul trecut de justiţie la trei ani şi jumătate de închisoare, Curtea a constatat deficienţe majore în gestionarea banilor publici. Este de remarcat însă că edilul a fost condamnat nu în baza raportului Curţii, ci pentru alte fapte de luare de mită.