O nouă schimbare de generaţie în industria cimentului: Wirth de la Holcim predă ştafeta

Markus Wirth, cel care conduce subsidiara locală a grupului elveţian Holcim, unul dintre cei trei "grei" din industria cimentului, alături de Carpatcement şi Lafarge, va preda ştafeta la finalul lunii martie şi va fi înlocuit de Daniel Bach, 47 de ani, care a ocupat anterior funcţia de vicepreşedinte al subsidiarei Holcim din Filipine.

Elveţianul Markus Wirth, 62 de ani, pleacă destul de optimist de la conducerea producătorului de ciment Holcim România afirmând că în a doua jumătate a anului există şanse ca economia românească în ansamblu, dar şi sectorul construcţiilor în particular să-şi revină.

"După patru semestre consecutive de recesiune, este foarte probabil ca şi în prima jumătate a lui 2011 să avem parte tot de recesiune, însă consider că suntem aproape de pragul de jos al crizei. Referitor la sectorul construcţiilor, există semnale că îşi va reveni, în principal datorită promovării contractelor de infrastructură", afirmă Wirth într-un interviu pentru ZF. El este al doilea executiv din industria cimentului care îşi anunţă plecarea de la conducerea companiei la cârma căreia s-a aflat în ultimii ani, în condiţiile în care la 1 ianuarie şi Mihai Rohan, considerat cel mai experimentat manager român de pe această piaţă, a părăsit conducerea Carpatcement Holding, subsidiara locală a Heidelberg. Amândoi vor rămâne însă în consiliile de administraţie ale producătorilor de ciment.

Elveţianul care a venit la conducerea Holcim România în 2004 a avut un mandat care a acoperit atât cei mai buni, cât şi cei mai slabi ani ai economiei locale din ultimele două decenii, după căderea comunismului. În mandatul său, Wirth a reuşit să tripleze afacerile producătorului de ciment de la circa 130 de milioane de euro în 2004 până la peste 370 de milioane de euro în 2008. Ulterior, în 2009, businessul Holcim s-a contractat până la 246 de milioane de euro în 2009, pe fondul scăderii consumului de ciment. Pentru 2010, Wirth estimează că cifra de afaceri a Holcim s-a menţinut la nivelul lui 2009.

În locul său, de la 1 aprilie va veni Daniel Bach, 47 de ani, care a ocupat anterior funcţia de vicepreşedinte al subsidiarei Holcim din Filipine. Ce sfaturi îi dă Wirth succesorului său? "Îi las pe mână o echipă bine sudată. Să îi asculte pe oameni, să le asculte nevoile."

Despre schimbarea recentă de generaţii din industria românească a cimentului, Wirth spune că este o simplă coincidenţă. De asemenea, la fel ca Rohan, elveţianul de la Holcim consideră că în următoarea perioadă consumul de ciment va fi alimentat în special de proiectele de infrastructură, dar şi de cererea din sectorul rezidenţial.

Atunci când se uită în urmă Wirth spune că cea mai mare provocare din timpul mandatului său a fost legată de acoperirea consumului accelerat de ciment din anii de boom. "Nu era suficient ciment şi a trebuit să ne organizăm astfel încât să asigurăm necesarul. Am fost nevoiţi să importăm şi clincher şi din acest punct de vedere, au existat repercusiuni asupra profitului, pentru că importurile erau scumpe."

Cu toate acestea, afacerile producătorului de ciment au fost profitabile în fiecare din cei şase ani în care Wirth s-a aflat la cârma Holcim, marja de profit a companiei oscilând între 8 şi 9% şi chiar 27% din business.

De asemenea, o provocare importantă a fost şi cea legată de adaptarea costurilor fixe prin reducerea numărului de angajaţi. "În proporţie de 50%, scăderea numărului de angajaţi a fost efectul procesului de modernizare, dar restul concedierilor au fost făcute pe fondul crizei." În prezent, compania are 1.100 de angajaţi în România. În timpul mandatului lui Wirth, consumul de ciment a oscilat puternic, de la circa 200 de kilograme per capita în 2004 la 500 de kilograme în 2008 şi la 350 în prezent.

Holcim deţine două fabrici de ciment în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare la Turda, 20 de staţii ecologice de betoane, cinci staţii de agregate.

Trioul producătorilor de ciment este completat de Lafarge, care alături de Holcim şi Carpatcement înregistrau în perioada de boom un rulaj cumulat de 1 mld. euro.