Finanţele profită de optimismul investitorilor şi aspiră toţi leii de pe piaţa monetară

Ministerul Finanţelor a început luna în forţă, organizând în paralel două licitaţii pentru vânzarea de obligaţiuni cu scadenţe în 2013 şi 2015 şi a absorbit în total 1,27 miliarde de lei (299 mil. euro), foarte aproape de volumul planificat.

Randamentele plătite au fost de 7,11% şi respectiv 7,16% pe an, aproape de cele la care se tranzacţionează pe piaţa secundară titluri cu maturităţi similare.

Băncile au cumpărat în nume propriu cea mai mare parte a titlurilor, în timp ce achiziţiile realizate în contul clienţilor au fost de 67 de milioane de lei.

Dealerii spun că cererea de titluri de stat este susţinută inclusiv de jucătorii străini, nume mari din industria financiară precum Deutsche Bank, Barclays sau BNP Paribas făcându-şi simţită prezenţa la Bucureşti. Totuşi, interesul investitorilor internaţionali este mai mare pentru titlurile de stat maghiare decât pentru cele româneşti, din cauza diferenţei de randamente.

"Având în vedere perspectivele de accelerare a inflaţiei la nivel mondial, nu aş cumpăra titluri cu maturităţi atât de lungi. Dar sunt probabil bănci care cred în tăieri de dobânzi (din partea BNR - n. red.)", comentează dealerul unei bănci locale.

Tocmai nivelul redus al dobânzilor de pe piaţa monetară face atractive titlurile de stat româneşti pentru investitorii străini. Aceştia pot să împrumute lei de pe piaţa monetară la dobânzi de 4%-5% pe an, iar apoi să îi investească în titluri de stat, la randamente de 6%-7% pe an, obţinând astfel un câştig facil. Creşterea dobânzilor pe piaţa monetară ar strica însă acest mecanism în cazul în care statul ar încerca din nou să plafoneze randamentele plătite la 7% pe an. De altfel, interesul mai mare a fost pentru titlurile cu scadenţe scurte, deşi la ultimele licitaţii Trezoreria a găsit cerere mai mare şi pentru scadenţele lungi. Trezoreria încearcă să profite acum de sentimentul favorabil al investitorilor şi de abundenţa de lichidităţi de pe piaţa monetară, care îi permit să împrumute sume mari şi la randamente în scădere.

În ianuarie statul a absorbit de pe piaţa 6,9 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro), cu 50% peste volumul anunţat iniţial, de 4,6 miliarde de lei. În paralel, randamentele au scăzut de la niveluri de 7%-7,3% în toamna anului trecut până spre 6,3% pe an, la ultima licitaţie din ianuarie.

Pentru luna februarie Ministerul Finanţelor şi-a planificat împrumuturi de pe piaţa locală de 5,4 miliarde de lei (1,2 mld. euro), considerabil peste valoarea titlurilor care vor ajunge la scadenţă luna aceasta, de 3,1 miliarde de lei.

În partea a doua a anului trecut Trezoreria a menţinut un program lunar de 4,6 miliarde de lei.

În februarie vor fi trei emisiuni de certificate de trezorerie pe şase luni şi un an şi trei de obligaţiuni, pe 3, 5 şi 10 ani.

Finanţele au anunţat la începutul săptămânii că plănuiesc să împrumute între 13 şi 17 miliarde de lei de pe piaţă în primul trimestru, în condiţiile în care deficitul bugetar planificat pentru această perioadă se ridică la 8 miliarde de lei. Statul a bugetat cheltuieli mai mari în prima parte a anului pentru a susţine proiectele de investiţii şi pentru cofinanţarea proiectelor de fonduri europene, în condiţiile în care în anii trecuţi cheltuielile erau comasate spre sfârşitul anului.