H&M intră în lupta pentru cei 7,5 €/lună cheltuiţi de fiecare român pe îmbrăcăminte

Autor: Cristina Rosca 03.02.2011

Retailerul suedez Hennes&Mauritz (H&M), cu afaceri de 14 mld. euro, începe în 25 martie ofensiva pe piaţa românească de fashion, un business de 1,9 miliarde de euro anual, în care principalii competitori Zara şi C&A au raportat profit încă din primul an complet de funcţionare.



Cu preţuri de 5 euro pentru un tricou, 9 euro pentru o rochie sau 19 euro pentru o jachetă, retailerul suedez va încerca să-şi facă loc pe o piaţă în care magazine precum Lee Cooper, Cavaliere, Ipekyol sau Mandarina Duck au intrat în insolvenţă, în timp ce Zara, C&A sau New Yorker au continuat extinderea, miza fiind un buget lunar de 7,5 euro pe lună per capita.

H&M va deschide primul magazin de pe piaţa locală pe 25 martie în AFI Palace Cotroceni, potrivit oficialilor centrului comercial din vestul capitalei, care nu oferă însă mai multe detalii.

Amplasat pe două etaje, magazinul va fi primul dintre cele cinci ce urmează a fi deschise la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie, potrivit unor surse din piaţă.

Reprezentanţii H&M nu au răspuns solicitării ZF privind datele de deschidere ale primelor magazine şi poziţionarea acestora, însă au afirmat că în primăvara lui 2011 vor fi deschise şase magazine. Suedezii au spus anterior pentru ZF că au deja 100 de angajaţi şi vor mai recruta 300 de oameni.

Până în prezent compania a semnat contracte pentru magazine în AFI Palace Cotroceni, Băneasa Shopping City, Plaza România, Bucureşti Mall, cele două magazine Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov, Iulius Mall din Timişoara şi Cluj, în zona comercială a proiectului Palas din Iaşi, în Galleria Arad din Arad şi în Maritimo din Constanţa.

Potrivit informaţiilor din piaţă, compania poartă discuţii şi cu alte centre comerciale, precum Electroputere Shopping City din Craiova.

Retailul de îmbrăcăminte este evaluat de compania de cercetare de piaţă Euromonitor Internaţional la 1,9 mld. euro anul trecut, respectiv 7,5 euro pe lună per capita potrivit calculelor ZF. Românii vor chetui tot mai mult pe haine, astfel încât piaţa va ajunge la 2,9 mld. euro în 2015 şi la 4,2 mld. euro în 2020, potrivit aceleiaşi surse.

Ce spun rezultatele competitorilor

Intrarea H&M a fost anunţată şi aşteptată încă din 2005, când pe piaţa locală încă nu îşi făcuseră curaj să intre nici alte nume internaţionale precum Zara, principalul competitor al suedezilor, sau C&A.

H&M a aşteptat însă până anul trecut să facă pasul decisiv şi să semneze contracte pentru magazine. Retailerul îşi face intrarea în forţă, urmând a deschide mai multe magazine într-o perioadă scurtă de timp, deoarece are exemplul competitorului său principal, care, în pofida situaţiei economice dificile şi a scăderii consumului, a consemnat afaceri în creştere.

Afacerile Zara, retailer prezent pe piaţa locală în franciză din 2004 şi direct de la finalul lui 2007, au crescut exponenţial.

Astfel, dacă în 2007 Zara avea o cifră de afaceri de 2,9 mil. lei (870.000 de euro), în anul următor aceasta a urcat la 120,3 mil. lei (32 de milioane de euro), iar în 2009 spaniolii au ajuns la 194,1 mil. lei (46 mil. euro). Mai mult, compania a intrat pe profit încă din al doilea an de prezenţă de piaţă, 2007, fiind singurul an în care compania a înregistrat pierderi, însă intrarea pe piaţă s-a făcut spre finalul anului. În 2009 profitul Zara în România a ajuns la aproape 46 de milioane de lei (9 mil. euro). Spaniolii de la Inditex, care deţin Zara şi alte branduri precum Bershka, Pull&Bear, Stradivarius şi Oysho pe piaţa locală, au continuat expansiunea şi în 2010. Astfel, în prezent în România există 13 magazine Zara faţă de nouă la finalul lui 2009.

Investiţiile se recuperează mai greu în retailul alimentar

Dacă în cazul retailerilor de îmbrăcăminte, precum Zara, Bershka, Pull&Bear sau C&A profitul apare încă din anul doi, în cazul restaurantelor sau al jucătorilor din zona de food perioada până la intrarea pe profit este mai lungă.

Monica Eftimie, directorul de marketing al restaurantelor Burger King România, cu afaceri de circa 3 milioane de euro şi pierderi de circa 1,1 mil. euro în 2010, afirma că pentru acest gen de business, pe o piaţă dezvoltată şi care nu este afectată de criză, abia în anul patru se poate vorbi despre profit. În România, dat fiind că piaţa nu îndeplineşte aceste condiţii, perioada necesară este mai mare. Un alt exemplu în acest sens sunt germanii de la real,- Hypermarket, care au intrat pe piaţă în 2005 şi de atunci până în 2009, ultimul an pentru care sunt publice datele pe Ministerul de Finanţe, compania a fost pe pierderi. Astfel, în 2009 afacerile companiei au fost de 3,2 mld. lei (756 mil. euro), iar pierderile de 245 mil. lei (58 mil. euro).