Clasa de mijloc din Africa este noua oază de profituri

Marii investitori au început lupta pentru câştigarea clasei de mijloc din Africa, campania lor căpătând alura unei veritabile "goane după aur", pe măsură ce africanii prind gustul mesajelor trimise de pe telefonul mobil, al meselor luate la restaurant şi al cumpărăturilor la supermarket, scrie The Wall Street Journal.

În Kenya, bătălia de pe piaţa de telefonie mobilă se dă între divizia grupului britanic Vodafone şi cea a grupului indian Bharti Airtel, fapt care a adus costul unui mesaj dat de pe tele­fonul mobil la un penny. Grupul american Yum Brands a anunţat că vrea să majoreze numărul de restau­rante KFC la 1.200 în urmă­torii câţiva ani, iar retailerul american Wal-Mart a cumpărat cu 2,5 miliarde de dolari (1,88 miliarde de euro) un pa­chet de acţiuni de 51% de la grupul sud-african Massmart, pentru a-şi întări prezenţa pe continentul african.

Analiştii sunt de părere că numărul consumatorilor cu venituri medii din Africa, adică acele persoane care îşi permit cheltuieli suplimentare, în plus faţă de cele cu satisfacerea nevoilor de bază, l-a depăşit pe cel din India. Compania de consultanţă McKinsey pariază pe o piaţă de consum în anul 2020 de 1.400 de miliarde de dolari (1.053,2 miliarde de euro), faţă de 860 miliarde de dolari (647 de miliarde de euro) în 2008.

Veniturile în creştere ale africanilor devin din ce în ce mai atractive pentru companiile străine, noua clasă de mijloc a consumatorilor, aflată în plin avânt, fiind principalul element care înclină balanţa. În perioada 2000-2009, investiţiile străine directe din Africa au crescut de şase ori, la 58,56 miliarde de dolari (44,06 miliarde de euro), con­form da­te­lor ofe­rite de Con­fe­rin­ţa Naţiu­nilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare, cifră care cuprinde şi scă­derea bruscă ge­nerată de criza fi­nan­ciară.

Va­loa­rea maximă atinsă de in­vestiţiile străine a fost de 72 mld. dolari în 2008. Dacă în acel an cel mai mare volum de investiţii străine s-a îndreptat către fabrici, atingând cifra record de 16 mld. dolari (12,04 mld. euro), după încetinirea ritmului în 2009 ca urmare a crizei, investiţiile s-au reorientat către sectorul serviciilor, Vo­da­fo­ne chel­tuind 2,4 mld. do­lari (1,81 mld. euro) în ac­ţiuni la cel mai mare operator de telefonie mo­bilă din Africa de Sud.

Alţi fac­tori care au con­tri­buit la naş­terea cla­sei de mijloc afri­ca­ne sunt pre­ţu­rile ridicate ale materiilor prime, infrastruc­tu­ra, guver­narea îmbu­nă­tă­ţită şi crearea de noi locuri de muncă în sec­torul privat. Fondul Monetar Inter­na­ţio­nal a estimat pentru anul 2010 o creştere cu 5% a PIB cumulat al celor 47 de ţări din Africa sub-sahariană, pentru acest an aşteptându-se o creştere de 5,5%.

Dar, Africa are de străbătut cale lungă până să ajungă din urmă Asia, în con­diţiile în care sărăcia rămâne o pro­blemă departe de a fi rezolvată.

Totuşi, reticenţa guvernelor africane faţă de investitorii occidentali nu este greu de explicat, din două motive principale: unul psihologic, privind trecutul colonial încă viu, în care Africa a fost pentru Euro­pa sursă pentru aproximativ 11 mil. scalvi, şi unul structural, privind gra­ni­ţe­le trasate arbitrar de către puterile co­lo­niale care împiedică ţările din vestul Africii să-şi uni­fice economiile, deşi limba este comună.