FMI recunoaşte eşecul de a relansa economia. Ce a fost greşit şi ce trebuie făcut pentru relansare

În vreme ce majoritatea ţărilor europene au ieşit la liman, România continuă să bâjbâie pentru că nici măcar anemica creştere economică din 2011 nu este sigură.

Acordul cu FMI a fost încheiat în primăvara lui 2009 şi s-a spus atunci că, de fapt, el reprezintă o "ancoră", în cazul în care situaţia economică pe plan mondial sau cea internă s-ar fi deteriorat rapid. Un an mai târziu, inevitabilul s-a produs. Guvernul de la Bucureşti a fost obligat să recurgă la ajustări dure - să taie salariile cu 25% şi, în urma refuzului Curţii Constituţionale de a admite tăierea pensiilor cu 15%, să crească Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%. Astfel că creşterea economică, este drept, insignifiantă care s-a înregistrat în trimestrul al doilea a anului trecut a fost anulată pentru trimestrele următoare.

La peste şase luni de atunci şi la aproape doi ani de la semnarea acordului cu FMI, Franks a declarat pentru ZF că este dezamăgit: "Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum, când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este că reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa au făcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte şi s-a revenit pe calea disciplinei fiscale".

Dar cum ar fi fost posibilă creşterea economică în urma măsurilor luate? - se întreabă Radu Crăciun directorul investiţii al Eureko fond de pensii.

"Ajustarea cheltuielilor afectează cererea agregată. Politica BNR a continuat să fie restrictivă în privinţa creditării. Creşterea economică, după măsurile de tăiere a salariilor şi majorarea TVA ar fi putut să se întâmple doar printr-o minune."

Pentru Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată, Fondul Monetar nu a avut niciun obiectiv de relansare economică.

"Relansarea economică nu a fost o ţintă a FMI - ţinta a fost deficitul de cont curent. Măsurile de austeritate nu au făcut decât să adâncească criza şi să anihileze timida creştere care se întrevedea."

Potrivit lui Voinea, FMI a mers pe varianta ieşirii din criză prin adâncirea recesiunii în detrimentul unei potenţiale creşteri economice inflaţioniste. Până la urmă, arată Voinea, şi prima variantă s-a dovedit a fi inflaţionistă după majorarea TVA.

Şi pentru Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen, era limpede că măsurile de austeritate nu puteau avea drept efect decât o amânare a revenirii creşterii economice.

"Probabil atunci a fost o alegere între a ieşi din recesiune cu o economie nereformată sau o economie reformată."

Puteam fără acordul cu FMI de vreme ce 17 mld. euro nu au adus economia pe plus?

În pofida a ceea ce spun analiştii români, cel puţin la nivel declarativ FMI a avut pe agendă creşterea economică în urma acordului încheiat cu România.

Dacă nu s-a ajuns la această creştere, problema care se pune este: de ce a fost nevoie ca în doi ani România să absoarbă 17 mld. euro din împrumut, dacă în cei doi ani de recesiune economia a căzut cu 10%?

Pentru Radu Crăciun lucrurile sunt mai nuanţate.

"Se pierde din vedere că ceea ce a contat cel mai mult nu a fost suma, ci rigoarea pe care a impus-o Fondul. Am auzit multe idei excentrice - să ne împrumutăm de la chinezi, de la ruşi. chiar presupunând că aceştia ne-ar fi dat bani, acest lucru ar fi dus la prelungirea crizei şi la afundarea în datorii. Din punctul meu de vedere nu era alternativă la împrumut, mai ales că politicienii noştri au folosit întotdeauna FMI ca un ţap ispăşitor. Dacă nu era împrumutul nu ar fi luat niciodată măsurile pe care le-au luat."

Majorarea TVA putea fi evitată?

Liviu Voinea susţine şi el că acordul cu Fondul era necesar, dar susţine că măsurile dure - tăierea pensiilor şi majorarea TVA puteau fi evitate, iar tăierile ar fi trebuit să fie operate în privinţa cheltuielilor de achiziţii şi investiţii.

El afirmă că măsurile dure nu ar fi evitat criza chiar dacă ar fi fost luat fie şi din 2007, întrucât, arată el, criza nu a pornit din sistemul public, cel mult a accentuat-o, ci din sectorul privat.

Dacă vorbim despre criza din sistemul privat trebuie spus că băncile au fost susţinute de stat prin eliberarea de rezerve minime obligatorii, care a compensat reducerea finanţărilor de la băncile-mamă. Banii de la FMI au înlocuit în rezerva valutară a BNR o bună parte din stocul reprezentat de rezervele minime în valută ale băncilor.

Putea statul găsi singur pe piaţa internă bani să-şi acopere deficitul fără să recurgă la FMI?

Cu greu, susţin analiştii.

"Acordul a fost necesar, dacă banii ar fi fost cheltuiţi normal. FMI a girat clasa politică în an electoral - ideea ar fi fost să se cumpere timp pentru a se face reforme. În realitate nu s-a cumpărat decât timp", arată Voinea.

Ce cred cititorii www.zf.ro

Cititorii www.zf.ro au comentat concluziile la care a ajuns şeful misiunii FMI în România spre sfârşitul acordului de doi ani cu Fondul.

Alex
FMI-ul este un pic incompetent? Argentina este oare un exemplu al incompetenţei lor? Şi cum ar vrea dragii de ei să înceapă să crească consumul intern când tot ceea ce înseamnă câştiguri salariale s-au tăiat? Şomajul urcă cu spor, firmele falimentează pe capete. De unde bani pentru consum intern? Una e Germania sau Franţa şi altă mâncare de peşte este România. Sau poate aceste minţi excepţionale nu ştiu că tot în România populaţia nu are bani să-şi plătească întreţinerea, facturile, impozitele şi să-şi cumpere mâncare. Adică, cam minimul necesar supravieţurii. Păi, dacă anul trecut a fost o contracţie de 10%, după previziunea de creştere de 1,5%, trebuie să ne aşteptăm la un nou an "fantastic".

leroiv72
Oare cât de incapabil să fii să nu realizezi că doar prin tăieri de pensii, salarii, alocaţii şi alte venituri, plus majorarea TVA şi fără o măsură concretă de stimulare a economiei, fără o aşa-zisă relaxare fiscală şi mai ales stabilitate în ce priveşte legislaţia în domeniu, fără crearea de locuri de muncă, de oportunităţi de afaceri ce includ angajări şi toată gama... deci fără măsuri care să dea un impuls economiei... de ce e dezamăgit nenea ăsta că economia nu şi-a revenit? Şi cică îs experţi în economie... să fim serioşi: nu se vrea să iasă România din criză! Şi cred, pe zi ce trece, că actualii guvernanţi (chiar toata clasa politică) este complice... toate faptele lor, atitudinea lor, totul duce spre această opinie personală...

el
Banii populaţiei merg excesiv către rambursarea creditelor la dobânzi foarte foarte, mari şi nu către un consum normal - nu exagerat ca acela anterior. Până nu scad dobânzile semnificativ (şi JF ar trebui să ştie acest lucru) economia nu-şi va reveni. ...şi legea falimentului personal ar trebui repusă pe tapet.

alexandru
Care reforme? Reducerea salariilor şi pensiilor? Astea sunt reformele? Şi "reformele" astea nu trebuie să dea înapoi? Şi TVA-ul de 24%? Şi preţul benzinei? Domnu' Franks las-o-n sânge! Mai bine mereţi, mai beţi un whisky cu patronul "reformelor" şi lăsaţi-ne-n durerea noastră.

Filu
Dar asta aţi vrut de fapt domnilor. Normal că nu doriţi ca economia să îşi revină. Pentru că, dacă nu vom mai putea plăti, suntem ai voştri.
FMI şi "revenirea".
Să-mi spună cineva unde, când, o ţară care a avut lipsă de inspiraţie de a se lega cu FMI a avut după aceea creştere economică.
Noi - numai ultimii 15 ani - îngrozitoarea perioadă 1997-2000, cu d-l. Paul Thomsen, delegatul FMI pe post de prim-ministru - minus 17% din PIB!
Acum - cele 20 mld. deuro - unde s-au dus? Nici măcar autostrada Dunăre - Mare nu a fost terminată, ce să spun de Bechtel! S-au plătit salariile şi pensiile cu bani împrumutaţi? Iresponsabil de Băsescu!