Cu bani de la stat şi de la UE

"Cred că forţa principală care susţine vânzările de pavaje şi nu numai - căci vorbim de toate prefabricatele din beton vibropresat, inclusiv borduri, bolţari, plăci pentru şanţuri - vine dintr-o necesitate stringentă de îmbunătăţire a infrastructurii în România. Un trotuar sau o stradă plină de găuri şi denivelări schimonoseşte faţa unui oraş, apare ca o amprentă a lipsei de civilizaţie şi este dovada unui management public defectuos", afirmă Sebastian Bobu, director executiv al companiei Symmetrica.

"În paralel, s-a identificat o creştere şi la nivelul sectorului rezidenţial", spune Emil Elisiu Goţa, directorul general şi unul dintre acţionarii companiei Elis Pavaje din Alba Iulia, cu afaceri de circa 14 milioane de euro în 2009.

Întârzieri la plată. Companiile de profil afirmă că una dintre cele mai apăsătoare probleme pe care le-au întâmpinat în această perioadă a fost cea a încasărilor, sau mai bine-zis a întârzierilor la plată.

"Dacă în mod obişnuit plăţile se făceau într-un termen mediu de 45-60 de zile, acum acest termen s-a dublat şi ajungem să încasăm sumele pe lucrările efectuate abia după 90-120 de zile, ceea ce afectează în mod evident cash-flow-ul companiei. Această carenţă ne-a obligat să recurgem la metode mai ferme de recuperare a banilor şi să întrerupem livrările către clienţii care au întârzieri mari la plată", spune Bobu de la Symmetrica.

Totodată, declinul pieţei construcţiilor a condus la amânarea şi chiar stoparea unor proiecte de investiţii, atât private, cât şi publice, afectând calculele şi prognozele iniţiale ale companiei. "În consecinţă, ne-am îndreptat eforturile spre identificarea de noi oportunităţi şi clienţi şi astfel am ales să facem pasul extinderii către noi segmente de piaţă şi să deschidem fabrici de pavele în zone cu potenţial", a adăugat reprezentantul firmei din Suceava.

Problemele legate de încasarea creanţelor au determinat şi compania Elis Pavaje să fie mai prudentă în privinţa condiţiilor comerciale impuse clienţilor noi. Pe de altă parte, producătorul arată că anul 2010 a fost mai bun decât cel precedent din perspectiva numărului contractelor în derulare. "Strategia pe termen scurt şi mediu a constat în diversificarea gamei existente prin introducerea de noi modele de dale şi pavaje şi lansarea de noi produse, prefabricate, pentru care există cerere în România. Astfel, nu a fost nevoie să micşorăm numărul de angajaţi sau să reducem producţia", spune Goţa.

În plus, compania a urmărit eficientizarea productivităţii, reducerea costurilor de producţie şi a stocurilor, dar şi sprijinirea angajaţilor care au de parcurs distanţe mai mari până la unitatea de producţie din Alba."Toţi cei 140 de angajaţi de la fabrica din Petreşti (Alba) au primit biciclete din partea companiei, pentru a avea o modalitate mai eficientă din punct de vedere economic, dar şi ecologic, de a se deplasa", a mai spus reprezentantul Elis Pavaje.

Cât costă pavajele? Elis Pavaje a păstrat în acest an preţurile de listă ale produselor la nivelul celor de anul trecut, la fel ca şi alţi producători, dar contractele importante au fost negociate în jos de cele mai multe ori. "Nu a fost nevoie de o rearanjare a preţurilor, întrucât portofoliul de pavele Elis este conceput astfel încât să se adreseze unui public cât mai larg (...). Preţul pavelelor este influenţat de grosimea modelului ales, de culoare şi de finisajul suprafeţei, variind între 34 de lei/metru pătrat şi 62 de lei/metru pătrat", afirmă reprezentantul companiei.

Şi Elpreco susţine că preţul mediu al pavajelor, înregistrat în primele trei trimestre din 2010, se situează la acelaşi nivel cu cel din 2009, cu mici excepţii în cazul lucrărilor de anvergură. Reprezentantul Symmetrica spune însă că, aşa cum era de aşteptat, odată cu adâncirea crizei şi cu scăderea preţurilor la materiile prime de bază - ciment şi agregate -, preţurile de vânzare au scăzut în medie cu 8-10% în acest an.

"Ca şi în anul 2009, şi în acest an am resimţit o presiune mai mare asupra preţurilor comparativ cu perioada anterioară crizei. Politica Semmelrock este de a dezvolta parteneriate solide pe termen mediu şi lung alături de clienţii noştri iar, în acest context, am preferat să găsim soluţii viabile pentru ambele părţi deopotrivă", afirmă Stelian Zaharia, directorul general al Semmelrock.

Cât este piaţa? Principalii jucători avansează cifre diferite când vine vorba de evaluarea pieţei pavajelor, în condiţiile în care unele grupuri desfăşoară mai multe activităţi pe aceeaşi firmă, iar politica de raportare nu este tocmai transparentă.

"În anul 2010 estimez că piaţa totală a pavajelor din România se va situa în jurul valorii de 60 de milioane euro, în scădere faţă de anul 2009. De fapt, din semnalele primite din piaţă în acest an de criză, cred că vom avea pe de o parte o uşoară creştere a volumului, iar de cealaltă parte o scădere a valorii vânzărilor, cu o marjă de 5-7%. Iar acest fapt se datorează în primul rând scăderii preţurilor la materiile prime, ceea ce s-a reflectat în mod automat şi în preţul produsului finit", spune reprezentantul Symmetrica.

Pe de altă parte, şeful Elis Pavaje estimează că piaţa de prefabricate mici - pavaje rezidenţiale, industriale, dale pentru terasă, borduri şi rigole - se va ridica în acest an la aproximativ 75 milioane euro şi un volum de aproximativ 9 milioane de metri pătraţi.

"Din perspectiva Elpreco, piaţa pavajelor a urmat, anul acesta, acelaşi trend descrescător înregistrat în anul 2009, încadrându-se în tendinţele generale ale pieţei materialelor de construcţii, care va înregistra, până la finalul anului, o scădere cu 15-20%, potrivit ultimelor estimări", susţine Mariana Hopârtean, director naţional de vânzări al companiei din Craiova. Nu de aceeaşi părere sunt însă reprezentanţii Semmelrock, care apreciază că piaţa a avut o evoluţie pozitivă.

"În anul 2010, piaţa de pavaje şi-a păstrat trendul crescător, însă la un ritm ceva mai ponderat comparativ cu cifrele din anii precedenţi. În opinia noastră, anul 2010 reprezintă o perioadă de stabilizare - normală într-o astfel de conjunctură economică, însă privim cu încredere perioada ce urmează", spune Zaharia de la Semmelrock.

Fără investiţii "dum în gropi". Jucătorii susţin că printre măsurile pe care ar trebui să le ia autorităţile pentru susţinerea pieţei pavajelor se numără stabilirea unor priorităţi în ceea ce priveşte proiectele de investiţii, respectarea termenelor de plată, atragerea de bani europeni şi creşterea fondurilor direcţionate către proiectele de infrastructură.

"Cred că se impune o regândire a priorităţilor de finanţare la nivel guvernamental, realizarea unui buget bazat pe reducerea cheltuielilor publice şi orientarea spre investiţii cât mai consistente. Iar aici investiţiile în infrastructură ocupă o poziţie-cheie, pentru că, în lipsa lor, vom continua să dăm prin gropi în fiecare zi, şi la propriu, şi la figurat", spune reprezentantul Symmetrica.

Producătorii au realizat în ultimii ani importante investiţii în producţie şi susţin că proiectele viitoare vor ţine cont în principal de cererea pieţei. "Strategia de dezvoltare a companiei prevede extinderea activităţii de producţie prin deschiderea a două sau chiar trei fabrici noi în următorii doi ani", spune reprezentantul producătorului din Suceava.

În prezent, Symmetrica are în funcţiune două fabrici, una în apropiere de Suceava, în localitatea

Vereşti, şi una în apropiere de Iaşi, în Podu Iloaiei. Cea de-a treia unitate de producţie, situată lângă Bucureşti, în localitatea Bolintin-Vale, se află într-o fază avansată de construcţie. Compania, deţinută de Florentina Mihaela Stanciu (60%) şi Florin Cristinel Stanciu (40%), estimează în acest an un avans de 7-8% al cifrei de afaceri, de la 26,3 milioane lei în 2009.

Principala activitate a companiei este producţia pavelelor şi bordurilor vibropresate, cu o pondere de 80% din cifra de afaceri, iar diferenţa este acoperită din activitatea de proiectare şi construcţie a liniilor automate pentru producerea de pavele şi borduri.

Semmelrock este specializată în producerea şi comercializarea de pavaje - pavele, dale, borduri şi alte accesorii, şi a consemnat în 2009 afaceri de 40,5 milioane lei. Compania deţine două fabrici în România, inaugurate în 2006 şi 2008, linia de producţie de la Teiuş fiind inaugurată "datorită nevoii crescânde de pe piaţă şi volumelor anticipate".

Elis Pavaje, controlată în mod egal de Emil Elisiu Goţa şi Vasile Goţa, se aşteaptă în 2010 la afaceri mai mari cu 10%, de 66 mil. lei, pe fondul creşterii comenzilor şi al investiţiilor realizate. Compania deţine două unităţi de producţie la Petreşti (Alba) şi în Stoeneşti (Prahova), iar investiţiile companiei s-au ridicat în cei 19 ani de activitate la circa 15 mil. euro.

"Strategia în ceea ce priveşte investiţiile pe termen scurt are în vedere doar acele sectoare de activitate care urmăresc creşterea rentabilităţii şi eficientizarea muncii. Nu este exclusă o investiţie în majorarea producţiei pe termen mediu, dacă piaţa o cere", susţine reprezentantul companiei.

Pe de altă parte, Elpreco produce sistemele de pavaje la Craiova, judeţul Dolj, şi Titu, judeţul Dâmboviţa. "Investiţiile companiei în perioada 2010-2011 vizează optimizarea proceselor şi eficientizarea activităţilor de producţie", a afirmat Mariana Hopârtean. Compania, deţinută de grupul irlandez CRH, a înregistrat în 2009 afaceri de 97,7 milioane lei (23 de milioane de euro), în condiţiile în care firma produce şi sisteme de zidărie, învelitori şi canalizare.

Nici în această piaţă jucătorii nu se aşteaptă la un nou boom, dar majoritatea lasă impresia că perioada critică din construcţii a trecut.