Productivitatea muncii este în creştere. Cât va continua trendul?
Productivitatea muncii, care a început să dea semne de revenire de la jumătatea anului, a continuat să crească şi în trimestrul al treilea, în timp ce câştigurile salariale au urmat o tendinţă descendentă.
Situaţia s-a schimbat faţă de anii de boom, când salariile înregistrau creşteri de 20-25% anual, devansând câştigurile de productivitate, iar economiştii avertizau că o astfel de creştere a salariilor este doar "iluzorie", întrucât alimentează presiuni inflaţioniste.
"Productivitatea muncii a înregistrat o revenire la o tendinţă pozitivă, de 1,6% în trimestrul al doilea din 2010 faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, iar în al treilea trimestru din acest an a ajuns la o creştere de 1,9%", a declarat Vergil Voineagu, preşedintele Insitututului Naţional de Statistică.
El a menţionat că evoluţia productivităţii muncii a fost destul de fluctuantă, de la niveluri pozitive ridicate, cum a fost cel din în trim. III 2008 de 10,7%, la reduceri constante începând cu trimestrul I din 2009 până în trimestrul I din 2010.
Raportul dintre productivitate şi salarii este foarte important, reprezentând o corelaţie fundamentală într-o economie eficientă, competitivă.
Din primul trimestru al anului 2009 productivitatea muncii s-a diminuat continuu, atingând cea mai abruptă scădere în trimestrul trei din 2009, de 6,2%. Productivitatea reală pe oră marchează în principiu aceeaşi evoluţie ca şi productivitatea reală pe persoană ocupată, a mai spus Voineagu.
Populaţia ocupată este singurul indicator ce indică potenţialul uman al forţei de muncă ocupate ce poate fi utilizat la determinarea productivităţii sociale a muncii ca raport între PIB şi populaţia ocupată.
În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate, România se află pe primul loc în Europa în privinţa ponderii persoanelor care lucrează "pe cont propriu" în agricultură, în timp ce după ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate se plasează pe penultimul loc în Europa, devansând doar Grecia.
Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată a scăzut în trimestrul al doilea cu trei puncte procentuale faţă de primele trei luni, la 67,4%, potrivit celor mai recente date ale INS. Astfel, România se plasează astfel pe penultimul loc din Europa, înaintea Greciei, şi cu 16,5 puncte sub media Uniunii Europene, de 83,9%.
De la finele anului trecut, ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată a scăzut constant, de la 70,7% în trimestrul patru la 70,5% în primele trei luni, în timp ce proporţia non-salariaţilor din agricultură a avut creşteri continue.
Ponderea non-salariaţilor din agricultură (în principal lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi) era în al doilea trimestru de 26,8%, cea mai mare din Europa, şi cu mult peste media UE de 3,5%. La finele primului semestru din acest an, 5,8% din populaţia ocupată era reprezentată de persoane nesalariate cu activităţi în afara sectorului agricol.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60,1% în perioada menţionată, România fiind printre ţările cu valori sub media UE, de 64,3%.
"Ţin să vă reţin mai mult atenţia asupra acestui indicator pentru că mi se pare ca fiind unul dintre cei unde situaţia României comparativ cu alte ţări vădeşte o discrepanţă în sens negativ îngrijorătoare şi unde cred că trebuie concentrată atenţia factorilor decizionali", a spus Voineagu.
Valorile cele mai mari ale ratei de ocupare sunt înregistrate în Olanda (76,3%), Danemarca (74,1%), Suedia (72,9%), Austria (71,4%) şi Germania (71%).
În ceea ce priveşte evoluţia câştigurilor salariale medii lunare nete în perioada 2009 - 2010, acestea s-au caracterizat, în principal, prin scăderi de la o lună la alta, cu excepţia lunilor în care s-au acordat, conform legislaţiei, premii anuale şi premii ocazionale.