David, Hidroelectrica: Este o greşeală să vinzi din propria avere ca să-ţi creezi concurenţă în piaţă
Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, spune că pe viitor posibilităţile de dezvoltare în ceea ce priveşte potenţialul hidroenegetic al României vin mai ales din partea unităţilor de mici dimensiuni în contextul în care marile cursuri de apă, aşa cum este de exemplu Dunărea, au fost deja amenajate.
"Frişca s-a terminat de mult. Dacă am mai fi avut 2-3 Dunări ar fi fost perfect, dar de acum înainte potenţialul de dezvoltare este pe partea de microhidrocentrale", a spus David.
El mai ocupă funcţia de director general al companiei până la începutul anului viitor, moment în care va fi înlocuit de către Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu, actual consilier al ministrului economiei Ion Ariton.
Cea mai mare unitate de producţie a energiei hidro din România este hidrocentrala Porţile de Fier 1, cu o putere instalată de peste 1.000 de MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.
David a mai explicat că unul dintre factorii care influenţează costurile de producţie medii ale companiei este şi faptul că în România sunt doar câteva hidrocentrale de mari dimensiuni, restul fiind de mărimi mici şi medii. Explicaţiile vin în contextul în care recent reprezentanţii Fondului Proprietatea, care controlează 20% din acţiunile Hidroelectrica, au declarat că nu înţeleg de ce costurile de producţie ale companiei locale sunt mai mari comparativ cu ale unor firme similare din Rusia sau Brazilia. Astfel, potrivit datelor prezentate de Fondul Proprietatea, costurile pe MWh ale Hidroelectrica sunt de 30 de dolari, în timp ce în Rusia acestea sunt de 20 de dolari, iar în Brazilia scad chiar sub acest nivel.
"Fondul Proprietatea vorbeşte de companii care controlează hidrocentrale în comparaţie cu care Porţile de Fier par microhidrocentrale. Astfel se explică diferenţa de costuri", spune David, care într-o declaraţie anterioară i-a acuzat pe reprezentanţii Fondului Proprietatea de amatorism, aceştia având tot timpul acces la toate informaţiile legate de companie din calitatea lor de acţionari.
Recuperează microhidrocentrale
Revenind la segmentul de microhidrocentrale, David a precizat că în prezent în România sunt 162 de astfel de unităţi care cumulează 300 MW, ţinând cont de faptul că în ultimii ani aproximativ 80 de astfel de unităţi au fost vândute. În unele cazuri însă, investitorii care au preluat aceste centrale nu şi-au respectat obligaţiile contractuale privind investiţiile, aşa că în prezent Hidroelectrica urmează să redevină proprietarul a 5 microhidrocentrale.
"Din punct de vedere comercial este o greşeală să vinzi din propria avere ca să-ţi creezi concurenţă în piaţă. Am vândut 80 de astfel de unităţi, dar am început să le recuperăm. Astfel, urmează să reintrăm în posesia a 4-5 unităţi care au fost cumpărate de Eviva, grup care nu şi-a respectat obligaţiile privind investiţiile", a spus David.
Privatizarea celor 5 unităţi a avut loc în anul 2006, cumpărătorul fiind compania portugheză Eviva, parte a grupului Martifer, care este implicat în mai multe proiecte privind producţia de energie regenerabilă în România.
În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi unităţi pe segmentul de hidrocentrale de mici dimensiuni, David a spus că Hidroelectrica a aplicat pentru finanţare europeană pentru construirea a 10 centrale de acest gen în nordul Moldovei, fiind făcute planuri pentru încă trei hidrocentrale de mici dimensiuni în zona Braşovului şi Râşnovului.
50 mil. euro de la BCR
Dincolo de finanţarea europeană, David a mai precizat că sptămâna trecută Hidroelectica a semnat un acord de împrumut în valoare de 50 de milioane de euro cu BCR, cea mai mare bancă din sistem, banii urmând să fie folosiţi pentru retehnologizarea centralelor Olt, Lotru şi Porţile de Fier 2, centrale de mare capacitate.
Compania estimează pentru anul acesta înregistrarea unui profit brut de circa 110 milioane de euro, în creştere substanţială faţă de anul trecut, când firma a raportat un câştig brut de circa 15 milioane de euro (65 de milioane de lei).
"Principala provocare pentru anul viitor va fi reducerea costurilor. Încercăm să obţinem o reducere de circa 10%", a mai precizat David. Situaţia va fi cu atât mai complicată cu cât Administraţia Naţională Apele Române a decis creşterea de patru ori a redevenţelor pentru apele utilizate de companie de la 0,26 lei la 1,1 lei pe 1.000 de metri cubi. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, fiind totodată şi cea mai valoroasă companie rămasă în portofoliul statului.