La şase ani de mandat, zero sprijin din partea preşedintelui pentru capitalul românesc în străinătate, pentru investiţii sau export

Aflat în vizită în India, pre­şedintele Franţei Nicolas Sarkozy a anun­ţat chiar ieri sem­narea de către com­pa­ni­ile franceze a unor contracte de export de 15 mld. dolari. Preşedintele Tra­ian Băsescu, care a împlinit ieri un an de când a câştigat un al doilea man­dat, are un bilanţ zero la acest capitol.

În cele opt vizite oficiale sau de stat pe care le-a avut în 2010, preşe­din­tele Traian Băsescu nu a luat cu el în avion oameni de afaceri, iar contrac­te­le semnate de companii româneşti în străi­nătate, în timpul unor astfel de vizite, sunt zero.

De-a lungul a şase ani de mandat, pre­şedintele a ezitat să-i ia în dele­ga­ţiile sale în străinătate pe oamenii de afaceri locali, spre deosebire de omo­logii săi din Vest care umplu avioanele în primul rând cu delegaţiile oame­ni­lor de afaceri. Într-o lume în care lupta pentru pieţe devine din ce în ce mai dură, uşile deschise de oamenii politici devin o armă. Doar în vizita din India preşedintele Franţei a fost însoţit de 50 de delegaţii ale celor mai puternice companii franceze. "Orice preşedinte îi ia pe oamenii de afaceri cu el în delegaţiile oficiale, dar la noi nu s-a în­tâmplat acest lu­cru", re­marcă Ioan Niculae, acţiona­rul gru­pu­lui Inter­Agro, cel mai mare grup agri­col din Ro­mânia, cu afaceri de 310 mil. euro în 2009, care nu a mers nici­oda­tă cu preşedintele într-o delegaţie oficială.

De altfel, niciunul dintre primii zece oameni de afaceri români, între care Zoltan Teszari, (RCS&RDS), Ioan Niculae (Interagro), fraţii Ropotan (Arabesque), Nelu Iordache, (Romstrade), Dorin Umbrărescu (Spedition UMB), Gabriel Comănescu (Grup Servicii Petroliere) sau Dragoş Pavăl (Dedeman), nu l-au însoţit pe preşedinte.

Ieri, şase decembrie, s-a împlinit un an de la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în care Traian Băsescu a câştigat cel de-al doilea mandat prezidenţial. Sunt, aşadar, şase ani de când preşedintele se află în fruntea statului. Ce bilanţ îşi poate face la şase ani de mandat?

În prima parte a primului mandat al preşedintelui Traian Băsescu economia a mers bine, dar a căzut în ultimul an şi jumătate. În faţa crizei, preşedintele a susţinut cota unică şi a reuşit să o apere, a insistat, atât cât s-a putut ca TVA să nu se majoreze. În relaţia Preşedinţie-oameni de afaceri, în sprijinirea de către şeful statului a businessului autohton, rezultatele sunt însă cvasinule.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) susţin că, paradoxal, într-un regim de stânga, în vremea în care Ion Iliescu era preşedinte, exista un mai mare interes pentru prezenţa oamenilor de afaceri în delegaţiile oficiale. Acum, chiar dacă uneori oamenii de afaceri ajung la evenimentele la care participă şi preşedintele în ţările pe care le vizitează, ei merg separat de delegaţia oficială. Pentru Viorel Cataramă, care controlează afacerea Elvila, cele două delegaţii la care a participat împreună cu Ion Iliescu, au fost benefice pentru business deoarece a stabilit "contacte care ulterior s-au transformat în contracte". "Ion Iliescu era extraordinar de deschis în a promova interesele capitalului românesc în afară", spune Cataramă.

Reprezentanţii CCIR cred că preşedintele se fereşte să-i ia în avionul cu care călătoreşte de teamă să nu lase loc la interpretări (cum s-a întâmplat cu prezenţa lui Omar Hayssam în delegaţia oficială a lui Ion Iliescu, aflat într-o vizită în străinătate). Preşedinţia afirmă, dimpotrivă, că oamenii de afaceri doresc ei înşişi să meargă singuri pentru a avea mai mult timp.

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Valeriu Turcan, arată că decizia de a invita sau nu oameni de afaceri să-l însoţească pe preşedinte depinde de programul şefului statului şi de tipul vizitei pe care o face în străinătate. El susţine că oamenii de afaceri preferă să vină singuri, atunci când şeful statului vizitează o ţară de care ei sunt interesaţi: "Ei preferă să călătorească independent. De regulă vin înainte pentru că vizitele şefului statului sunt de de obicei scurte, de 12-24 de ore, iar oamenii de afaceri au nevoie de mai mult timp. În marja vizitelor sunt delegaţii ale Camerei de Comerţ care îşi alcătuiesc propriile delegaţii. În vizita din Japonia (din martie - n.n.) Camera de Comerţ a avut o astfel de delegaţie. Camera de Comerţ trebuie să se preocupe de propriile-i delegaţii, Preşedinţia se ocupă de delegaţia oficială". Turcan nu a dat însă niciun nume de om de afaceri sau reprezentant al vreunei companii care să-l fi însoţit pe preşedinte.

În vizita din Japonia, cea mai importantă pe care preşedintele a făcut-o în acest an, şeful statului a asistat la semnarea unui important contract de împrumut dintre Guvernul român şi Banca Japoneză pentru Cooperare Interaţională, în valoare de 320 mil. euro, pentru construcţia metroului Bucureşti-Aeroportul Henri Coandă. A existat şi un forum economic nipono-român la care a participat preşedintele. Însă contractul de împrumut a fost semnat de stat, iar, când vine vorba despre oamenii de afaceri şi firmele lor participante la discuţii, aceştia nu apar nici în comunicări oficiale, nici în relatări de presă. Preşedinţia nu-şi mai aduce aminte cine a fost în Japonia, în primăvară, şi nici cei de la Camera de Comerţ. În general, miza acestor contacte de afaceri impulsionate de vizita preşe­dintelui este ca firmele să exporte, să-şi livreze propria marfă în ţările în care preşedintele merge în vizită şi nu să semneze contracte de împrumut sau de import, care nu aduc ţării cu adevărat câştig. De altfel, presa franceză sau britanică prezintă vizitele în străinătate a liderilor ţării prin "trofeele aduse": "Preşedintele Sarkozy se întoarce cu contracte de 15 mld. de euro din India".

Reprezentanţii CCIR afirmă că, atunci când şeful statului merge în străinătate, Preşedinţia anunţă, de obicei, Camera de Comerţ despre această vizită şi îi propune să trimită reprezentanţi, în momentul în care au loc şi întâlniri de afaceri.

"Există o completare între zona economică şi cea politică. Oamenii politici pot deschide uşi şi, din acest punct de vedere, o participare a oamenilor de afaceri în delegaţiile prezidenţiale ar fi binevenită. Noi suntem deschişi, doar că participările noastre în delegaţiile preşedintelui sunt destul de rare. Am avut o delegaţie în vizita preşedintelui în Japonia şi, în toamnă, în Bulgaria. Ar fi util ca oamenii de afaceri români - mă refer la oamenii de afaceri români, pentru că multinaţionalele sunt altceva - să-şi diversifice contactele în aceşti ani de criză, mai ales că vorbim de ceva vreme şi despre diversificarea pieţelor", spune Constantin Rudniţchi, purtătorul de cuvânt pe probleme economice al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

În 2010, preşedintele României a mers în opt vizite oficiale sau de stat, cea mai importantă fiind în Japonia (în martie). De asemenea, a fost vizitat la Bucureşti de 11 delegaţii oficiale sau de stat, cele mai importante fiind vizita cancelarului german Angela Merkel (care nu a ezitat însă să ceară tăios statului român să-şi achite datoriile către firmele germane), cea a preşedintelui Israelului Simon Peres (august), cea a preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorovski şi cea a preşedintelui Siriei, Basar al-Assad. De asemenea, preşedintele a participat la 15 summit-uri internaţionale. Însă în aceste delegaţii nu au participat oameni de afaceri cunoscuţi şi nici nu s-au semnat contracte importante.

Ce spun însă oameni de afaceri?

"Orice preşedinte, indiferent dacă e într-un stat democratic sau unul totalitar, îi ia pe oamenii de afaceri cu el în delegaţiile oficiale, dar la noi nu s-a întâmplat acest lucru. Mai mult, de regulă, unul dintre punctele principale pe agenda de întâlniri între oficialii dintre două state ar trebui să fie relaţiile de afaceri dintre cele două ţări", spune Ioan Niculae, acţionarul grupului Interagro.

Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, cu afaceri de 100 mil. euro, arată că niciodată nu a făcut parte dintr-o delegaţie a preşedintelui Traian Băsescu în străinătate. "Pentru businessul meu nu cred că m-ar ajuta, însă nici nu am solicitat să fac parte dintr-o asemenea delegaţie. Nu am sesizat până acum că vreo structură a statului ar fi interesată de promovarea afacerii româneşti. O singură dată, când premierul Călin Popescu-Tăriceanu a participat la deschiderea magazinului meu de la Sofia, am avut satisfacţia să văd implicare", a spus Şucu.

"Nu am fost invitat de niciunul dintre preşe­dinţii României într-o delegaţie oficială în străi­nă­tate", spune, la rândul său, Marius Cristescu, care deţine alături de fratele său Emil grupul de firme industriale Bega cu afaceri estimate la 200 mil. euro în 2009. Antreprenorul, care deţine un grup în care lucrează 3.000 de oameni, consideră că pentru cei care exportă pe o anumită piaţă prezenţa într-o delegaţie alături de preşedinte, dar mai ales de primul-ministru sau ministrul economiei ar putea constitui un sprijin.

"Ar putea fi invitaţi cei care au export în acea ţară, pentru că o companie care nu s-a extins până acum are şanse mai mici să semneze contracte", adaugă Cristescu. Grupul Bega are activităţi de export atât pe pieţele europene, dar şi în state precum Egipt, Cristescu dând exemplul companiei Faur care exportă 80% din producţie. Compania Faur a avut anul trecut o cifră de afaceri de 85,9 mil. lei (20 mil euro) faţă de 125 mil. lei în 2008.

George Copos, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români, care controlează mai multe businessuri ce au obţinut o cifră de afaceri totală de 75 de milioane de euro în primele zece luni, a declarat că în timpul mandatului lui Ion Iliescu a fost în mai multe delegaţii în străinătate, cu ocazia cărora a încheiat mai multe parteneriate de afaceri. "Din 1992 am început să fiu invitat şi să particip alături de preşedintele ţării Ion Iliescu în mai multe delegaţii în străinătate, printre care şi la deplasarea din Coreea (când omul de afaceri avea un parteneriat cu Samsung, pentru care distribuia produse în ţară - n.red.). În prezent participarea în aceste delegaţii nu mai constituie o prioritate pentru mine, ci investiţiile pe care le am în derulare", a declarat omul de afaceri. Întrebat dacă a fost invitat şi în delegaţii în străinătate alături de preşedintele Traian Băsescu, omul de afaceri a răspuns că da, fără a da mai multe detalii. Copos deţine fabrica de motoare Ana Imep, care exportă mai mult de 90% din producţie pe piaţa externă, dar şi lanţul de magazine Ana Pan şi şapte hoteluri.

Nicolas Sarkozy, contracte de 15 mld. euro în India

În cea mai recentă vizită externă a sa, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a mers în India însoţit de o delegaţie formată din peste 50 de executivi ai unor companii franceze. Printre reprezentanţii mediului de business s-au numărat şefii Dessault Aviation, EADS, compania mamă a Airbus, şi Areva. Bilanţul vizitei preşedintelui francez se ridică la 15 miliarde de euro, cel mai important contract fiind semnat de compania Areva, care va construi două reactoare nucleare în valoare de 7 miliarde de euro. Printre celelalte înţelegeri semnate s-au mai numărat un contract de leasing pentru 14 aeronave Airbus şi modernizarea a 51 de avioane de luptă de provenienţă franceză Mirage. Franţa a fost în 2009 al cincilea mare partener comercial al Indiei. Relaţiile comerciale dintre cele două ţări s-au ridicat în primele nouă luni la 5,3 miliarde de euro, în scădere de la 7,1 miliarde de euro în 2008. În vizita pe care preşedintele Kazahstanului a făcut-o în noiembrie la Paris, presa franceză anunţa că vor fi semnat contracte de aproximativ 1,5 mld. euro în favoarea firmelor franceze (EADS-Astrium, Alstrom, Areva).

David Cameron, înţelegeri de 2,7 mld. dolari în China

Şi premierul britanic Davd Cameron a mers însoţit de o delegaţie formată din oameni de afaceri în vizita pe care a desfăşurat-o luna trecută în China şi cu ocazia căreia au fost semnate înţelegeri bilaterale în valoare de 2,7 miliarde de dolari. Cel mai important contract a fost semnat de Rolls-Royce, care pentru 1,2 miliarde de dolari va livra China Southern Airlines 16 motoare pentru aeronave, pentru care va oferi şi mentenanţă. Comerţul cu bunuri şi servicii între cele două ţări s-a ridicat în 2009 la 32 de miliarde de lire sterline, exporturile britanice reprezentând 7,7 miliarde de lire sterline. După China, premierul britanic intenţionează să viziteze anul viitor Brazilia şi Rusia, alte două ţări emergente cu un potenţial de creştere foarte mare. "Trebuie să ne legăm economia de regiunile cu un ritm rapid de dezvoltare, să plasăm interesele comerciale ca punct central al politicii externe", a declarat Cameron.