Speriaţi de criza economică, irlandezii îşi caută norocul peste hotare

Numărul persoanelor care au părăsit în acest an Irlanda a ajuns la 120.000, dublu faţă de 2009, motivul principal fiind lipsa de locuri de muncă cauzată de criza economică, scrie The New York Times.

Deşi la începutul anului cei care plecau erau imigranţii care s-au întors acasă în Europa Centrală, în cea de-a doua parte, numărul irlandezilor care au părăsit ţara a crescut. "Lucrurile s-au schimbat total într-o perioadă scurtă", spune Edgar Morgenroth, absolvent al Institutului de Cercetare Economică şi Socială din Dublin.

Economia Irlandei a scăzut anul trecut cu 7%, iar ţara este în continuare în recesiune. Semnele crizei sunt pretutindeni. Vitrinele principalei zone comerciale din Dublin sunt pline de anunţuri de închiriat şi oferte speciale de lichidare a stocurilor. În plus, măsurile dure de austeritate care vor fi adoptate de către guvern pentru supravieţuirea economiei Irlandei vor dura patru ani. Taxele s-au mărit, iar salariile la stat au scăzut cu până la 20%. Guvernul a anunţat reduceri de cheltuieli de şase miliarde de dolari pentru anul viitor. Unii economişti susţin faptul că emigrarea poate fi ca o supapă de siguranţă folositoare în aceste momente grele, scopul său fiind de a reduce numărul şomerilor şi de a evita efectele dureroase pe termen lung ale şomajului. Luna trecută, numărul celor care beneficiază de şomaj a scăzut cu 3%. Deşi guvernul a spus că acesta este un semn al îmbunătăţirii situaţiei economice, partidele din opoziţie au contestat rapid acest lucru bazându-se pe afirmaţiile analiştilor, potrivit cărora schimbarea se datorează emigraţiei. Majoritatea celor care pleacă se îndreaptă către Australia, unde o explozie minieră a produs mai multe joburi în construcţii în partea vestică a ţării. Alţii însă merg spre Canada, Noua Zeelandă, Statele Unite, Marea Britanie şi chiar în Orientul Mijlociu sau în Asia.

Unul dintre riscurile aduse de emigrarea în masă este dat de faptul că Irlanda riscă să piardă cel mai bine pregătiţi oameni, care ar putea ajuta ţara să-şi revină mai repede. Edwina Shanahan, directorul de marketing al Visafirst, o companie care ajută emigranţii să se stabilească peste hotare, susţine această opinie. "În o mulţime de ţări vizele sunt destul de greu de obţinut", a spus Shanahan. Trebuie să fii bine calificat şi să ai o experienţă bogată pentru a ajunge în Australia. Acolo pleacă cei mai buni tineri de la noi", a completat ea.

O parte din cei care emigrează se duc după un loc de muncă, o altă parte pentru că nu mai suportă situaţia actuală în care se află Irlanda. Cei din urmă sunt speriaţi din cauza faptului că vor fi nevoiţi să plătească ani de zile pentru împrumutul internaţional pe care ţara urmează să îl ia. Spre exemplu, Bernard McNerney, 25 de ani, deşi lucrează, se gândeşte să plece anul viitor în Coreea de Sud pentru a fi profesor de limba engleză.

Cei care au rămas acasă spun că le este greu şi lor. Conan O'Broin, 23 de ani, care lucrează la Uniunea Studenţilor din Irlanda, consideră că toată lumea cunoaşte situaţia disponibilizărilor. Cu toate acestea însă, toţi aşteaptă petrecerile de sfârşit de an din baruri. "Trezirea Irlandei, aşa numim noi aceste petreceri", a afirmat O'Broin, care are doi prieteni ce au plecat în Australia anul acesta, după nouă luni în care nu au găsit un loc de muncă. "Este destul de greu. Chiar te afectează situaţia. Nu vreau să fiu aici unde toată lumea se plânge", spune el.

Irlanda a înregistrat cea mai mare scădere demografică în secolul al 19-lea, în timpul crizei cartofilor, atunci când din cei 6,5 milioane de locuitori, mai mult de un milion au emigrat, iar un alt milion au murit. Pe lângă aceasta au mai mai existat câteva valuri de emigrări în anii 1930, 1950 şi 1980.

În timp ce majoritatea emigranţilor plănuiesc să se întoarcă într-o zi, cei mai mulţi dintre cei care au plecat de curând nu au făcut-o. Însă persoanele care au plecat în anii 1980 s-au întors încurajaţi de către guvernul irlandez în anii '90. Astfel Irlanda a beneficiat de experienţa pe care aceştia au acumulat-o în străinătate. "Plecările din "80 au fost câştigul anilor 90", a spus Morgenroth.

Irlandezii au emigrat atât de des, încât aproape orice persoană are acum rude în mai multe ţări. "Emigrarea este o normă culturală, chiar dacă nu este o preferinţă culturală", a declarat Brian Lucey, profesor de economie în cadrul Colegiului Trinity din Dublin. "Irlandezii ştiu cum să o facă. Construiesc reţele în toată lumea şi apoi au grijă de ele", a completat profesorul.