Măsurile de austeritate ale Irlandei nu i-au convins pe investitori

Guvernul irlandez condus de Brian Cowen a anunţat un plan de austeritate menit să reducă datoria ţării şi să restaureze încrederea investitorilor, în condiţiile în care discuţiile purtate de Irlanda cu UE şi FMI pentru obţinerea unui bailout în valoare de 85 de miliarde de euro se apropie de sfârşit, potrivit presei internaţionale.

Măsurile de austeritate vizează reducerea cheltuielilor cu 20% şi majorarea taxelor pe următorii patru ani, dorindu-se diminuarea deficitului bugetar sub limita de 3% a UE până la sfârşitul anului 2014. Guvernul a anunţat că se aşteaptă ca economia să avanseze în medie cu 2,7% anual în următorii patru ani.

Investitorii se tem că previziunile de creştere economică sunt prea optimiste şi că guvernul nu va reuşi să îşi atingă ţintele cu privire la deficit. Temerile investitorilor s-au oglindit pe pieţele financiare, unde randamentele obligaţiunilor au continuat să crească, dobânzile titlurilor pe zece ani depăşind 8,8%.

În acelaşi timp, cele mai mari trei bănci ale Irlandei ar putea primi o infuzie imediată de lichidităţi în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro din partea guvernului şi vor avea acces la un volum mai mare de fonduri de salvare, în contextul în care acestea se vor confrunta cu cerinţe sporite de capital ca parte a pachetului de bailout, potrivit Financial Times.

Ce a tăiat Irlanda

• Cheltuielile sociale vor fi reduse cu 3 miliarde de euro în urma modificărilor aduse ajutoarelor de şomaj şi reformării sistemului de beneficii pentru copii.
• Modificările aduse taxei pe veniturile personale vor aduce 1,9 miliarde de euro. Pragul pentru aplicarea taxei va fi redus la 15.300 de euro anual.
• Fondul de salarii din sectorul public va fi redus cu 1,2 miliarde de euro, iar numărul angajaţilor din sector va scădea cu aproape 25.000.
• Salariul minim va fi redus cu 1 euro, până la 7,65 euro pe oră.
• TVA va creşte cu 1%, până la 22% anul viitor şi la 23% în 2014.
• O nouă taxă de 200 de euro pe an impusă unui număr de peste 2 mil. gospodării şi proprietăţi va aduce la buget 530 de milioane de euro.