Planul cincinal al Chinei vizează trecerea economiei „de la munca de jos“ la produse hightech

Autor: Gabriel Razi 09.11.2010

În ultimii treizeci de ani a fost una din economiile care au înregistrat cele mai mari salturi şi a depăşit criza economică din 2008 cu ajutorul unui pachet de stimulare de 2.000 de miliarde de dolari. Acum China este nevoită să facă faţă unui nou set de provocări pentru a-şi consolida poziţia de cea de-a doua economie a lumii.

Modelul economic adoptat în 1978, care se baza pe utilizarea forţei de muncă şi a capitalurilor ieftine pentru a exporta masiv bunuri la preţuri joase nu mai este suficient. China trebuie să se schimbe pentru a-şi menţine statutul de actor global cu o creştere economică constantă, scrie BBC News.

Li Keqiang, văzut ca următorul premier al Chinei, a prezentat la începutul anului o listă de provocări pe care economia chineză trebuie să le înfrunte în viitorul apropiat, printre acestea numărându-se creşterea eficienţei economice şi uniformizarea distribuţiei veniturilor.

Reformarea industriei chineze se va întinde pe cinci ani

În puls, planul cincinal ce va intra în vigoare la începutul anului 2011 îşi propune să impulsioneze consumul pentru a înlocui exporturile ca principal motor al creşterii economice.

De asemenea, conform progamului de politici economice al Chinei, urmează să fie dezvoltate capacităţi de producţie pentru o serie de produse complexe, aeronave şi alte echipamente cu norme de poluare reduse.

Deşi se văd deja progrese în unele sectoare, cum ar fi cel al trenurilor de mare viteză pe care China a început să le şi exporte, planurile sunt pe termen lung.

Până în anul 2015, China intenţionează să producă o aeronavă cu capacitatea de a transporta 220 de pasageri, deşi aceasta zbura cu ajutorul motoarelor importate din Europa sau Statele Unite

Investitorii din Sillicon Valley se pot orienta către piaţa chineză pentru că autorităţile de la Beijing plănuiesc să pună în câţiva ani bazele unei industrii a semiconductorilor. Dezvoltarea acestor sectoare industriale îi va premite treptat Chinei să diminueze cantitatea de bunuri pe care este nevoită să o importe.

Guvernul comunist de la Beijing va fi nevoit să găsească echilibrul între rapiditatea cu care îşi retehnologizează infrastructura industrială, modalităţile prin care va furniza un contingent suficient de forţă de muncă pentru noile fabrici şi nivelurile salariale ale muncitorilor.

China este dependentă de un yuan ieftin

Cu toate că face eforturi pentru a-şi transforma economia, China continuă să fie dependentă de exporturi, iar fluxurile pozitive rezultate din relaţia cu Statele Unite şi Europa i-au permis să acumuleze o rezervă valutară care depăşeşte 2.500 de miliarde de dolari. Acesta este şi motivul pentru care Beijingul a răspuns refractar la presiunile internaţionale făcute pentru liberalizarea cursului de schimb al yuanului.

Dar politica monetară a Chinei este puţin probabil să fie modificată, în condiţiile în care autorităţile lasă ca valoarea nominală a yuanului să crească cu 3% anual.

Presiuni politice din cauza produselor ieftine

Alegerile din 2012 din Statele Unite şi Europa vor promova politicieni care vor înfiera mai mult ca sigur politica monetară a Chinei ca principal responsabil pentru ratele şomajului din economiile dezvoltate şi, probabil, vor cere limitarea importurilor venite din China.

Congresul Partidului Comunist Chinez, programat pentru sfârşitul lui 2012, va schimba multe figuri din conducerea "dragonului asiatic", nu şi politica economică a Beijingului.

Deşi piaţa e avidă de bunuri produse în mediul privat, China continuă să menţină sub controlul statului 75% din economie. Sistemul prin care China îşi controlează companiile este pus în aplicare prin introducerea în toate consiliile de administraţie a unor reprezentanţi ai Partidului Comunist care deţin drept de veto.

Totuşi interesele sectoriale şi cele regionale, precum şi cristalizarea unei societăţi tot mai individualiste pun piedici autorităţilor comuniste în controlul tuturor aspectelor economiei.

Acest efect s-a făcut vizibil în acest an, atunci când guvernul chinez nu a reuşit să stopeze creşterea preţurilor la proprietăţile imobiliare. Adepţii reformelor din China spun că privatizarea sectorului agricol, o libertate mai mare pentru forţa de muncă, relaxarea controlului asupra capitalului, alocarea de fonduri sporite autorităţilor locale, modernizarea sistemului medical, educaţional şi a sistemului de pensii, dar şi liberalizarea preţurilor pentru energie şi apă se pot face doar prin reforme politice şi legislative importante.

Premierul Wen Jiabao a dat indicii privind intenţiile sale de a îndrepta ţara în această direcţie, însă Partidul Comunist rămâne momentan la opinia că trebuie menţinută calea "socialismul cu caracteristici chinezeşti".

China în 2015