Europa primeşte o bilă neagră din cauza sistemelor de pensii

Investitorii "nu se uită numai la deficitul bugetar sau datorii, ci şi la slăbiciunile structurale," a declarat Katainen, potrivit Bloomberg. Finlanda, ţara cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei din Europa, este un "laborator de testare" a modului în care deficitele de pensii vor afecta finanţele guvernamentale şi pieţele, mai spune ministrul.

Europa cheltuie aproape de patru ori mai mult decât China pentru a-şi susţine pensionarii, ca proporţie din Produsul Intern Brut, şi o dată şi jumătate mai mult decât Statele Unite, conform datelor Standard & Poor's. Cheltuielile "nesustenabile" legate de pensii ale Europei vor afecta în ultimă instanţă bonitatea regiunii, arată agenţia de evaluare financiară S&P.
"Nu mai este mult timp. Actualele sisteme ale Europei sunt nesustenabile în mai multe ţări", arată Marko Mrsnik, analist la S&P.

Acest lucru nu i-a oprit pe unii europeni să protesteze în stradă cu privire la eforturile guvernelor de a ajusta legislaţia din domeniul pensiilor. Franţa a fost afectată de cinci greve naţionale, cetăţenii opunându-se unui proiect de lege ce-i obligă să muncească doi ani în plus, până la vârsta de 62 de ani.

Sindicatele Air France-KLM Group au făcut apel pentru organizarea unei zile de proteste şi greve împotriva deciziilor guvernului francez de reorganizare a sistemului de pensii.
Ministrul finlandez de finanţe spune că actualul model al Europei în ceea ce priveşte pensiile nu este sustenabil.
În Finlada, "dacă cererea de servicii medicale va creşte atât cât am calculat, toţi tinerii noştri ar trebui să meargă să muncească pentru sectorul public, iar acest lucru pur şi simplu nu este posibil", declara Katainen. Conform lui Aarre Sahramaa, din cadrul Etera Mutual Pension Insurance Company din Helsinki, "deficitele de pensii nu au fost încă în întregime incluse în preţurile obligaţiunilor suverane europene. Subiectul va fi însă din ce în ce mai aprins dezbătut în anii următori".

Obligaţiunile guvernamentale franceze pe 30 de ani au înregistrat o scădere de aproximativ 7% din august, în timp ce titlurile italiene cu o maturitate similară au pierdut aproximativ 3%.

Obligaţiunile germane pe 30 de ani au scăzut cu 4% de la vârful din august.
Randamentele, care se mişcă în direcţia opusă preţurilor la obligaţiuni, au avansat recent în Italia, Spania, Grecia şi Portugalia la obligaţiunile pe 30 de ani.
În 20 de ani, jumătate din populaţia Europei Occidentale va avea peste 50 de ani, conform profesorului Sarah Harper, director al Oxford Institute of Ageing. Acest lucru înseamnă că până în 2025 va fi cu un angajat mai puţin care să acopere costul fiecărui pensionar comparativ cu cei patru necesari în prezent, conform Eurostat. Europa trebuie să rezolve problema pensiilor pentru că aceasta "va influenţa preţul datoriei guvernamentale în anii următori", a declarat Katainen.
Cheltuielile legate de îmbătrânirea popu­laţiei din Europa reprezintă 16,3% din PIB-ul regiunii, comparativ cu o medie de 14,2% pentru cele 49 de ţări incluse într-un studiu al S&P publicat pe 7 octombrie.
Raportul echivalent pentru ţările BRIC s-a situat la 8,7%. Cheltuielile legate de îmbă­trânirea populaţiei până în 2050 vor avansa mai rapid în Europa, ca proporţie din PIB, decât în Statele Unite şi ţările BRIC, estimează S&P.

Pensiile subfinanţate au început să atragă mai multă atenţie după ce criza datoriilor din Europa a evidenţiat slăbiciunile fiscale ale regiunii. Activele legate de pensii au fost grav afectate în 2008, când criza financiară a erodat valorile activelor în general. Pierderile nu au fost în întregime recuperate, potrivit Fitch Ratings.
Grecia va trebui să cheltuiască cu 12,4% mai mult pe pensii până în 2060 şi Spania cu 6,7% mai mult, arată Comisia Europeană în "2009 Ageing Report". Comparativ, Germania va trebui să cheltuiască cu 2,3% mai mult şi Franţa cu 1% graţie măsurilor luate deja în acest sector, potrivit comisiei.
Finlanda a luat deja măsuri printr-o reducere automată a pensiilor odată cu creşterea longevităţii. Totuşi, acestea nu sunt suficiente, iar Finlanda ar trebui să majoreze vârsta minimă de pensionare la 65 de ani de la 63, declara OCDE în aprilie.