Rezerva BNR bate pasul pe loc la 32 mld. euro

Rezerva valutară a BNR a scăzut uşor în octombrie, cu 270 de milioane de euro, până la 32,3 miliarde de euro, pe fondul unor fluxuri mult mai mici decât în lunile precedente.
Luna trecută au intrat în vistieria băncii centrale 211 milioane de euro, în timp ce ieşirile au totalizat 511 milioane de euro, din care 90 de milioane de euro au fost plăţile în contul datoriei publice. Rulajele lunare treceau în mod curent de un miliard de euro.

În septembrie BNR înregistrase un vârf istoric al rezervei valutare, la 32,5 miliarde de euro, după un salt de peste un miliard de euro faţă de luna precedentă.
"Rezerva este la un nivel confortabil, chiar spre ridicat, aşa cum a sugerat recent şi guvernatorul BNR. Chiar dacă a fost o scădere în octombrie, mişcarea nu a fost atât de importantă încât să schimbe atitudinea BNR", comentează Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. De altfel, pe piaţa valutară nu se resimt presiuni de depreciere a leului, astfel că BNR nu are de ce să intervină.

Cele 103,7 tone de aur ale BNR valorau la sfârşitul lunii trecute 3,22 miliarde de euro, astfel că rezervele interna­ţionale totale erau de 35,5 miliarde de euro.
Pentru luna noiembrie BNR notează însă că plăţile în contul datoriei publice totalizează 1,6 miliarde de euro. Vârful de plată apare în condiţiile în care luna aceasta ajung la scadenţă obligaţiuni în euro vândute în noiembrie 2009 de Finanţe băncilor locale, în valoare de 1,4 mld. euro. Cel mai probabil datoria va fi însă rostogolită printr-o nouă emisiune de obligaţiuni în euro. La sfârşitul lunii august, când rezerve BNR (valută plus aur) se situau la 37,4 miliarde de euro, gradul de acoperire a importurilor era de 8,8 luni. Acesta este unul dintre principalii indicatori utilizaţi pentru măsurarea adecvării rezervelor internaţionale, valoarea optimă fiind la trei-cinci luni de importuri. În decembrie anul trecut raportul era de 8,6 luni de importuri.
La sfârşitul lui 2008 analiştii străini au remarcat însă deteriorarea raportului dintre rezerva valutară a BNR şi datoria externă pe termen scurt (cu scadenţa mai mică de un an), care se apropia de pragul de 80%. În aceste condiţii, BNR şi Guvernul au decis în martie 2009 să ia un împrumut de circa 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, grosul sumelor mergând în rezerva BNR.
Între timp datoria externă pe termen scurt s-a redus, astfel că raportul a coborât spre 50%, un nivel considerat confortabil.