Noul primar al Moscovei are misiunea de a supraveghea sănătatea „inimii financiare“ a Rusiei
Viitorul primar al capitalei ruse nu va avea o misiune deloc uşoară, în condiţiile în care municipalitatea are un buget echivalent cu cel al unor ţări din estul Europei şi o economie imensă.
Fotoliul de primar al capitalei Rusiei vine cu obligaţia de a
gestiona un buget de 40 de miliarde de dolari (29 mld. euro), de a
continua politica financiară a predecesorului său şi de a face faţă
statutului metropolei moscovite, considerată nu un oraş, ci o
regiune, scrie BBC News.
Moscova, condusă de către carismaticul Iuri Lujkov timp de 18 ani,
trece sub tutela lui Serghei Sobianin, un apropiat al premierului
Vladimir Putin. Sobianin primeşte drept moştenire o economie
solidă, cu potenţial de dezvoltare în viitor, dar şi cu un pachet
semnificativ de riscuri.
Până acum investitorii nu s-au grăbit să se arate îngrijoraţi că
noua conducere a oraşului îi va obliga să îşi schimbe fundamental
maniera de a face afaceri. Unele voci susţin însă că există
posibilitatea unei reconsiderări a modului în care vor fi acordate
pe viitor contractele publice. Alţi experţi avertizează în privinţa
pericolului de pierdere a unei părţi a veniturilor din taxe şi
impozite.
Inima financiară a Rusiei
Moscova deţine un statut aparte, nu numai cel de capitală, dar şi
cel de "inimă financiară" a Rusiei. Bugetul său de 43 de miliarde
de dolari îl depăşeşte pe cel al multor ţări, cum ar fi Bulgaria,
Letonia sau Slovenia. Oraşul generează mai mult de 20% din PIB-ul
ţării şi reprezintă un pol de atracţie pentru un sfert din
investiţiile străine directe ale ţării.
Dar lipsa diversificării surselor de venit ce construiesc bugetul
capitalei se poate transfoma într-o vulnerabilitate îngrijorătoare.
Aproape 80% din totalul veniturilor generate de oraş provin
exclusiv din impozite şi taxe.
Analiştii ruşi avertizează că nivelul taxelor este stabilit de
guvernul federal, iar noul primar nu dispune de niciun mecanism
pentru a mări astfel bugetul. Din contră, există riscul ca unele
companii să eludeze sistemul de taxe moscovit prin translatarea
sediului central către alte regiuni mai relaxate fiscal.
Creşterea veniturilor rămâne, totuşi, în mâinile noului primar şi
depinde de "greutatea politică" a acestuia în cercurile înalte de
la Kremlin.
Vladimir Klimanov, directorul Institutului pentru Reformarea
Finanţelor Publice, avertizează despre existenţa unui proiect prin
care regiunile ce încasează venituri substanţiale ar putea fi
nevoite să redistribuie o parte din acestea către alte regiuni mai
puţin fertile financiar.
"Va avea loc o redistribuire a veniturilor din taxe şi impozite,
iar Moscova ar putea pierde 10% din buget", spune oficialul.
Privatizarea mai multor companii, aflate acum în proprietatea
oraşului, pare a fi soluţia pentru a contrabalansa pierderea unei
părţi a fondurilor din impozite. Olga Kriştanovksaia, sociolog rus,
crede că "toate activele profitabile vor fi vândute. Noul primar va
încerca să privatizeze cât mai mult".
Corupţia a ţinut în frâu investitorii
Avântul investitorilor a fost temperat până în prezent de
acuzaţiile de corupţie ce planau asupra administraţiei precedente
şi de modul în care contractele publice pentru dezvoltarea
infrastructurii erau acordate.
Miza este una importantă, bugetul de achiziţii publice al oraşului
pentru anul 2011 situându-se în jurul sumei de 9,5 miliarde de
dolari.
Economia Moscovei se arată totuşi solidă şi sustenabilă, drept
dovadă stând faptul că atunci când presa a titrat că primarul
Lujkov "a pierdut încrederea preşedintelui", cotaţiile bursiere au
refuzat să fluctueze.
Agenţia de rating Standard & Poor's a confirmat ratingul BBB
pentru riscul de credit al oraşului, declarând că acesta "continuă
să reflecte poziţia capitalei drept centru economic, administrativ
şi financiar al Rusiei, cât şi prezenţa unei economii diversificate
cu orientare către sectorul serviciilor, ce ridică nivelul
veniturilor mult peste media naţională".
Reprezentanţii agenţiei au adăugat că acest statut depinde direct
de politica fiscală a orasului.
Noua echipă de management al administraţiei publice locale va
trebui să reuşească mult mai mult decât continuarea politicilor
economico-financiare ale fostei guvernări pentru a atrage simpatia
locuitorilor şi a investitorilor.
Industria hotelieră şi alte câteva sectoare ale economiei moscovite
sunt momentan subdezvoltate, deşi au potenţial important de
creştere.
Alte zone economice ar putea obţine rezultate superioare prin
privatizare, implicit, venituri superioare din taxe şi impozite
pentru oraş.
gabriel.razi@zf.ro
Privatizările, prioritate pentru noul primar
Noul primar al Moscovei intenţionează să vândă pachete importante
de acţiuni la companiile ce aparţin administraţiei în sectoare cum
ar fi cel bancar sau cel al transportului aerian, scrie Bloomberg.
Intenţia de a vinde o parte din activele controlate de stat este un
demers al Kremlinului pentru a corecta deficitul bugetar.
Guvernul plănuieşte să obţină în acest fel 10 miliarde de dolari
anual în următorii cinci ani pentru a reuşi să micşoreze deficitul
de 5,3% din PIB. Municipalitatea deţine 63,8% din Bank of Moscow,
care la rândul ei are o participaţie de 65,9% în cadrul
Mosvodokanalbank.
Administraţia oraşului are pachete de acţiuni însemnate şi în
cadrul Mosstroieconombank şi a companiei aeriene Atlant-Soiuz.
Mandatul fostului primar poate fi caracterizat de opoziţia acestuia
faţă de guvernul federal şi de respingerea ferventă a programelor
de privatizare din timpul preşedintelui Elţîn.
Privatizările de la începutul anilor 1990 din Rusia s-au făcut
pentru preţuri "simbolice", astfel că Lujkov a primit semne unanime
de simpatie pentru refuzul de a renunţa uşor la industria
capitalei.
Serghei Sobianin, apropiat al cuplului Medvedev-Putin, ocupă
fotoliul de primar cu misiunea de a transforma economia moscovită
într-una "deschisă şi competitivă".