Marea inghite plajele/ de Alex Dima

Litoralul romanesc ramane fara plaje! Marea inghite sute de hectare in fiecare an. Datele oficiale vorbesc de peste 2.400 de hectare in ultimii 30 de ani. In curand, turistii nu vor mai avea unde sa-si aseze sezlongurile, iar cei de la Apele Romane, care ar putea face ceva, se scarpina dupa ureche! Au proiecte pentru diguri, Uniunea Europeana le da bani pentru salvarea plajelor, dar turismul de la mare e victima sigura a disputelor politice. In timp ce statiunile dispar in apa marii, autoritatile se fac ca muncesc.

2.400 de hectare. Atat a pierdut Romania in ultimii 30 de ani din teritoriul national. Se intampla la Constanta, unde Marea Neagra mananca, in fiecare an, 70-80 de hectare de plaja pe an. Expertii calculeaza ca vom ramane fara litoral in cativa ani. Cum s-a ajuns aici? Dar mai ales de ce nu fac autoritatile nimic pentru a opri fenomenul de eroziune? Litoralul romanesc are 244 de km lungime. Din pacate in fiecare an pierdem 80 de ha de uscat - spulberate de ape. Pierdem plaje si turisti iar cauzele sunt multe. In primul rand cele trei diguri mari ridicate in anii 70-80 pentru protectia porturilor de la Mangalia, Constanta si Midia Navodari. Cele trei diguri au schimbat circulatia curentilor si au distrus plajele. Urmarile au fost vizibile chiar dupa finalizarea constructiei. Digul de la Navodari a scazut plaja din Mamaia si Constanta. Cel din portul Constanta - plaja din Eforie.

La inceputul anilor 2000 litoralul nostru a fost cercetat de o echipa de japonezi. Ei au tras semnalul de alarma. Digul de la varsarea bratului Sulina s-a extins cu aproape 10 km in mare iar aluviunile sunt depuse in larg si nu mai ajung la tarm. Digul blocheza si traseul aluviunilor venite din bratul Chilia. O alta cauza? Volumul marii care creste cu 2 milimetri pe an. In plus, sedimentele aduse de Dunare nu mai ajung in mare ci raman intr-o buna parte in zona barajelor hidrografice. La toate acestea autoritatile au privit nepasatoare fara sa miste un deget iar urmarile sunt dezastruoase: pierdem bucati importante din teritoriul tarii in fiecare an, mancate de valuri.
In 2005, japonezii au intocmit un studiu si au venit cu rezolvarea. Am fi castigat hectare intregi de plaja. Japonezii au propus solutii pentru tot litoralul, solutii care ar fi costat 320 de milioane de euro: kilometri de diguri si innisipari. Am avea nevoie de 3,2 milioane de metri cubi de nisip. Apele nu au tinut insa cont de masurile trecute doar pe hartie.

In ultimii ani intre Eforie Nord si Eforie Sud am pierdut mai bine de 40 de m de plaja. Pana la strada principala mai sunt doar cativa metri. Fostul sanatoriu sta sa cada. Apele i-au mancat temelia. Ce a facut Directia apelor Dobrogea litoral, administratorul legal al plajelor? A pus un panou prin care suntem avertizati ca ar fi mai bine sa ocolim cladirea pentru a nu ne cadea in cap.
Banii pentru finantarea lucrarilor la malul marii ar fi trebuit sa vina din fonduri europene iar responsabilitatea accesarii revine Directiei Apele Romane.
Marian Mitrea este seful apelor de la malul marii, instalat in functie de doar 10 luni. Ca mai toti predecesorii sai face parte dintr-un partid. Mitrea este membru PDL dar nu recunoaste. Nici el, nici predecesorii sai Gheorghe Babu, Ionel Manafu si Laurentiu Marian, n-au facut nimic.
Din fonduri europene pentru litoral am fi putut accesa inca din 2007 peste 134 de milioane de euro. Specialistii au recomandat ca in 2007 la Mamaia si Eforie sa inceapa lucrarile de stabilizare. Suntem in 2010, nu s-a intamplat nimic, iar cei de la Apele Romane nu au fost in stare sa acceseze macar un euro din fonduri europene.
In fata camerei, ministrul mediului tuna si fulgera. Ba mai mult, ministrul ia si masuri. Cand sa se discute insa concret despre bani si despre cei vinovati de faptul ca nu am fost in stare sa luam macar un euro din 134 de milionne am fost dati afara de la sedinta cu ministrul.

In Romania nimeni nu si-a asumat vreodata raspunderea pentru esec. "Ne-am miscat asa incet cum s-a miscat tot ministerul in anul trecut, admite ministrul Laszlo Borbely. E o comisie pentru zone costiere care nu s-a intrunit din 2008. Anul trecut ministrul mediului a fost Nicolae Nimirschi, iar inaintea lui Attila Korodi si Sulfina Barbu.
La malul marii se lucreaza. In zona Olimp s-au inceput doua diguri si s-a pus temelia unei faleze. Sefii apelor din Constanta stiau ca vom filma in zona asa ca au sunat mobilizarea. O adevarata comisie ne-a intampinat la fata locului. Mai multi directori decat muncitori. In lupta cu eroziunea, in tot santierul doar trei oameni se straduiau sa invarta o sarma cu un cui. Lucrarea de la Olimp se ridica la 6 milioane de euro. Termen de finalizare, anul viitor.
Si la Costinesti se lucreaza. Aici lucrarile sunt mult mai avansate. Se lucreaza de doi ani si va mai dura ceva vreme. Toata zona de nord a Costinestiului a fost taluzata si se lucreaza pana spre Tuzla. Si plaja din Costinesti a pierdut zeci de metri.
Farul din Tuzla e in pericol sa se prabuseasca. Asa ca la baza lui se lucreaza de zor. La Costinesti lucrarile se ridica la 20 de milioane de euro, iar la Tuzla, la aproape 10 milioane. La Costinesti s-au mai facut amenajari la faleza acum cati ani. Termenul de finalizare pentru lucrarile din zona Costinesti-Tuzla este anul viitor.
In timp ce noi ne miscam mai incet decat melcul dar cheltuim milioane de euro, altii construiesc orase in mijlocul apelor. Dubaiul a ridicat in doar 6 ani trei "palmieri", pe zeci de km patrati in golful Oman. In plus a construit si un arhipelag artificial care imita harta lumii, format din 300 de insule. Japonezii au construit in golful Osaka, in mijlocul apei, in doar 5 ani, un aeroport. 4 km lungime, 1 km si jumatate latime.
La sfarsitul anilor 90 plaja din Venus nu mai exista. Lucian Iftimie masoara in fiecare zi plaja. Are un interes direct. Este seful Asociatiei hotelierilor din Venus. In 2003, printr-un ordin ministerial, s-a inceput constructia primului dig, si singurul de pana acum de pe litoralul nostru post-comunist. Un dig subacvatic din saci de panza umpluti cu nisip. Lucian Ifitimie a inregistrat tot. Pe imagini se vede cum majoritatea sacilor au fost rupti inainte de fi aruncati in mare. In 2007 s-a facut receptia lucrarii. Cost final: un milion de euro. In primavara lui 2007, chiar in momentul receptiei, digul a cedat iar Iftimie a inceput un razboi cu Directia Apele Romane. I-a dat de mai multe ori in judecata pe sefii directiei din Constanta. Fara niciun rezultat. Intr-un document al Apelor Romane se arata ca din tot digul doar 10-12 saci au cedat. Chiar daca cei de la ape ii aduna periodic, gasesti saci la tot pasul. Imediat dupa ce sacii au fost aruncati in mare, plaja din Venus a castigat metri buni de nisip. In ultima perioada insa a inceput sa dispara odata cu sacii scosi la mal de ape. Am intrat in adancuri pentru a vedea care este situatia digului. Pe fundul apei sunt saci, nu se vad insa foarte bine. Cat de bine sunt pusi acolo si cat de bine sunt legati vom vedea in viitor.

Plaja Constanta. Si aici trebuia sa se lucreze de ani buni. Deocamdata faleza de aici ramane doar un plan pe hartie folosit in campanii electorale. Pe sute de metri faleza e distrusa, iar din malul de pamant cad bucati in fiecare zi. Pana la case mai sunt doar cativa metri. Nu exista nici urma de amenajare, de organizare de ceva care sa se intample.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 3 octombrie 2010