Ungaria suprataxează companiile din energie, telecom, retail şi suspendă contribuţiile la pensiile private

Autor: Cristina Rosca 14.10.2010

Premierul maghiar rămâne ferm pe poziţii şi optează pentru suprataxare în locul măsurilor de austeritate care să afecteze populaţia, în speranţa de a nu-şi pierde popularitatea. Ce a decis Viktor Orban? Taxarea companiilor energetice, din telecom şi marii retaileri şi blocarea contribuţiilor către fondurile private de pensii.

Decizia premierului maghiar Viktor Orban de a reduce deficitul bugetar prin impunerea de taxe şi impozite temporare întârzie perioada cu adevărat dificilă în care ţara va trebui să ia măsuri în direcţia reducerii datoriilor, scrie presa internaţională. Guvernul va taxa companiile energetice, pe cele din domeniul telecomunicaţiilor şi marii retaileri.

Taxele, împreună cu taxa pe bănci anunţată anterior, ar ajuta statul să strângă 343 mld. forinţi (1,25 mld. euro), respectiv 1,4% din Produsul Intern Brut, anual, timp de trei ani.

Impozitele, care vor fi stabilite în funcţie de rezultatele din 2009, vor fi introduse în acest an şi vor rămâne în vigoare până în 2012, potrivit lui Orban.

Vrem venituri, nu tăiem cheltuieli

Acest plan oferă primele detalii despre cum Orban intenţionează să îşi ţină promisiunile de reducere a deficitului, după ce, în timpul campaniei şi la începutul mandatului încerca să convingă pieţele că preferă să opteze pentru majorarea deficitului bugetar pentru că astfel poate ajuta Ungaria să îşi revină din cea mai dificilă recesiune din ultimii 18 ani. După ce a obţinut două treimi din locurile din Parlament în aprilie şi o victorie evidentă la alegerile locale din această lună, Orban are şansa să reformeze economia, a spus David Oxley, economist pe pieţe emergente în cadrul Capital Economics din Londra.

"Nu îi mai rămâne mult timp la dispoziţie pentru a acţiona corect şi pentru opta pentru reformele potrivite", explică Oxley. "Ar fi putut să renunţe la măsurile lor populiste şi să opteze pentru măsuri mai dureroase, care însă ar îmbunătăţi sustenabilitatea finanţelor publice".

Orban refuză însă să "adopte măsuri de austeritate pe partea de cheltuieli şi optează pentru soluţii care să îi majoreze veniturile", este de părere Peter Attard Montalto, economist la Nomura, în Londra. "Este posibil ca astfel să atingă ţinta de deficit. Nu este însă o politică fiscală credibilă, mai mult, este anti-creştere".

Datoria publică a Ungariei va ajunge la 78,9% din PIB în acest an, cea mai mare din rândul statelor membre ale Uniunii Europene din estul continentului, potrivit Comisiei Europene.

Orban, 47 de ani, a promis să reducă deficitul bugetar la 3,8% din PIB în acest an şi la mai puţin de 3% în 2011, după ce nu a reuşit să se încadreze în iulie între limitele impuse de la UE şi Fondul Monetar Internaţional.

Cele doi instituţii internaţionale au salvat ţara în 2008 din ghearele colapsului când i-au împrumutat 20 de miliarde de euro.

Fondurile private de pensii rămân fără bani

Noile taxe anunţate vor ajuta guvernul anual cu 70 de miliarde de forinţi (260 de milioane de euro) în cazul sectorului energetic, 61 de miliarde de forinţi (220 de milioane de euro) din telecomunicaţii şi 30 de miliarde de forinţi (110 milioane de euro) de la marii retaileri, potrivit estimărilor executivului ungar. Guvernul va bloca începând cu 1 noiembrie şi contribuţiile către fondurile de pensii private timp de un an, economisind 30 mld. forinţi pe lună.

După anunţul făcut de autorităţi forintul s-a apreciat cu 0,8%, până la un curs de schimb de 272,17 forinţi pentru un euro. Şi indicele bursier de referinţă a avansat cu 1%, ajutat de aprecierea acţiunilor OTP, cel mai mare creditor al statului. Acţiunile companiei Magyar Telekom au pierdut 2,9%, iar cele ale Mol 0,7%.

Jurnaliştii maghiari de la portalul portfolio.hu nu văd cu ochi buni situaţia. Dacă statul blochează contribuţiile către sistemul privat de pensii, înseamnă că 8% din veniturile brute ale populaţiei, respectiv transferurile către pilonul al doilea de pensii, rămân în cuferele statului.

"Noi credem că este mai uşor de spus decât de pus în practică, deoarece fondurile private de pensii sunt dependente de aceste contribuţii. Este o poveste de viaţă şi de moarte pentru ele", scrie Portfolio.hu. Implicaţiile acestei decizii sunt mai largi. Astfel, fondurile de pensii sunt administrate de fonduri de management, iar cum acestea nu sunt instituţii caritabile, vor cere bani pentru activităţile lor. Taxa de administrare este un venit cheie pentru aceşti actori secundari. Mai mult, activităţile fondurilor de pensii sunt finanţate din aceşti bani. Dacă nu sunt contribuţii, nu vor exista nici venituri, scriu cei de la portfolio.hu. Soluţia ar fi ca începând cu 2012, timp de mai mulţi ani, contribuţiile către fondurile private de pensii să fie mai mari de 8% din salariul brut.

Ce a conţinut primul plan anti-criză: