Enel se întreabă de ce statul român vrea o companie ca Enel

Italienii de la Enel spun că înainte de a lua o decizie privind implicarea lor în proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, vor să vadă cum va arăta sectorul energetic prin înfiinţarea celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica.

Deşi multe grupuri europene critică decizia de restructurare a sistemului energetic luată de autorităţile de la Bucureşti, în ţările lor tocmai aceste grupuri energetice sunt structuri dominante în piaţă, deţinute de stat, integrate vertical. Potrivit site-ului grupului, Enel este cea mai mare companie energetică din Italia. "Este un jucător integrat care produce, distribuie şi furnizează energie electrică şi gaze. Cei mai importanţi doi acţionari ai Enel sunt Ministerul italian al Economiei şi Finanţelor cu 13,9% şi Casa Depositi e Prestiti (companie deţinută în proporţie de 70% de statul italian, activitatea principală fiind aceea de a finanţa investiţii publice, proiecte de infrastructură, lucrări publice de interes naţional - n.red.) cu 17,4%."

"Disponibilitatea noastră de a investi depinde foarte mult de cum vor fi schimbate reglementările pieţei. Analizăm ce va face Guvernul pentru reformarea sectorului de generare de energie. Cred că acesta este un moment crucial, în care toţi investitorii vor decide cum vor continua", a spus Claudio Zito, country manager al Enel România. Compania s-a confruntat în ultima vreme cu multe plângeri privind calitatea serviciului de furnizare a energiei, în special în Bucureşti, din cauza faptului că investiţiile nu s-au ridicat la nivelul asumat.

Declaraţiile şefului Enel, făcute într-un interviu acordat Bloomberg, vin în contextul în care aproape toate grupurile energetice intrate pe piaţa locală şi-au exprimat îngrijorarea faţă de acest plan al guvernului, invocând motive legate de transparenţa cu care se va vinde şi se va forma preţul energiei.

Majoritatea investitorilor străini care au venit în România în domeniul energetic şi-au construit strategia de expansiune locală bazându-se pe intenţiile de privatizare emise de statul român. Astfel, dacă iniţial statul dorea să privatizeze companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice pentru ca ulterior să continue cu unităţi de producţie, mai târziu autorităţile locale au realizat importanţa creării unui jucător puternic în domeniul energetic. Această schimbare de strategie nu este însă în favoarea investitorilor privaţi care veniseră în România cu obiectivul de a-şi construi afaceri integrate prin privatizări şi nu neapărat prin investiţii de la zero în unităţi de producţie. Dovada acestui lucru este chiar lentoarea cu care se desfăşoară proiectele de producţie a energiei anunţate în parteneriat public-privat şi care de mai bine de doi ani sunt blocate tot în faza studiilor.