Ţiganii ursari descind la Bucureşti/ de Lucian Vasilescu

Recital de orga la Sala Radio

Sala Radio va gazdui duminica, 10 octombrie 2010, incepand cu ora 19h00, un recital extraordinar sustinut de Hana Bartosova (foto 1), una dintre cele mai cunoscute si apreciate organiste din intreaga lume. Programul concertului va cuprinde lucrari de P. Eben, Jan Zach, J. K.Vanhal, Jan Krtitel Kuchar, Milan Slimacek , Josef Klicka, Josef Seger, Jan Krtitel Kuchar,Vitezslav Novak, Zdenek Pololanik, Bohuslav Martinu, P. Eben.

Teatrul Naţional Radu Stanca la Capitala Culturală Europeană

Teatrul Naţional "Radu Stanca"- Secţia Germană anunţă cel mai important turneu al departamentului din acest an - prezentarea spectacolului Prah/Tatăl la Pecs, Capitală Culturală Europeană 2010.
Spectacolul PRAH/TATĂL (foto 2) este un coupé de două spectacole după textul "PRAH sau Anatomia unei temeri" de Spiro György şi, respectiv, "TATĂL sau Anatomia unei crime" de Csaba Miko. Producţia de la Sibiu poartă semnătura regizorului german Brigitte Drodtloff şi a scenografului român Alin Gavrilă, având în distribuţie pe Renate Müller- Nica, Franz Kattesch, Johanna Adam, Ali Deac şi Wolfgang Kandler.

Profesoara sechestrata

Vineri, 8 octombrie şi duminică, 10 octombrie, începând cu ora 19:00, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din str. Sfânta Vineri nr. 11, OPERA PRIMA anunţă premiera absolută a spectacolului "Dragă Elena Sergheevna" după Ludmila Razumovskaia, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu (foto 3).
Piesa prezintă patru elevi de liceu care merg acasă la profesoara lor de matematică pentru a o felicita de ziua ei. Ajunşi în casa acesteia, aceştia o roagă să le dea cheia de la dulapul cu lucrările finale pentru a-şi modifica notele. Profesoara refuză. Elevii o sechestrează.
Ludmila Razumovskaia s-a născut in 1946 la Riga - Letonia. A studiat teatru la Colegiul Dramatic din Sankt Petersburg. Şi-a facut debutul ca dramaturg cu piesa "Dragă Elena Sergheevna" la Teatrul Tineretului din Talinn (Estonia). Spectacolul a fost un mare succes şi piesa a fost tradusă şi jucată în peste 20 ţări.
Spectacolul "Dragă Elena Sergheevna" este o producţie proprie a proiectului OPERA PRIMA, în care joacă atât elevi de liceu cât şi actori profesionişti. Spectacolul are distribuţie dublă în ceea ce priveşte personajele feminine.
Astfel, vineri, 8 octombrie, le veti putea urmări pe Silvia Stanciu şi Mirela Sanda, în timp ce duminică, 10 octombrie, va fi rândul Sorinei Ştefănescu şi al Ilincăi Tuvene.

Panait Istrati, comemorat la Istanbul

Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea lui Panait Istrati (1884-1935), ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul, în parteneriat cu Universitatea Marmara, Primăria Generală a Istanbulului şi Muzeul Brăilei, a organizat un panel în ziua de 4 octombrie 2010, la Centrul Cultural Tarîk Zafer Tunaya, situat în inima marii metropole de pe Bosfor şi pendinte de Primăria Generală a Istanbulului. Accentul discuţiei a fost pus pe receptarea operei şi personalităţii lui Panait Istrati în Turcia şi România. A fost vernisată şi o expoziţie documentară pregătită şi adusă de Muzeul Brăilei, care rămâne deschisă la Centrul Tunaya până la 10 octombrie, fiind apoi transferată la sediul ICR Istanbul. Proiectul vine în întâmpinarea marelui interes al publicului cititor turc pentru Panait Istrati, cel mai publicat şi mai iubit scriitor român în Turcia, mai publicat şi mai iubit decât în România însăşi, - informează ICR Dimitrie Cantemir (foto 4).

Ţiganii ursari descind la Bucureşti
Joi, 14 octombrie, la ora 18.00, în Spaţiul "Anexa" al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (Calea Moşilor 62-64) va avea loc vernisajul expoziţiei "Dansul Ursului" (foto 5). Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a patrimoniului, proiect numit "Priveşte Horezu". Mai mulţi artişti contemporani (Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Dragoş Lumpan, Ştefan Rusu) alături de copii de la şcolile din Horezu, Vaideeni şi Costeşti oferă o viziune personală asupra acestui proiect cultural, pornind de la o frescă reprezentându-i pe ţiganii ursari, frescă realizată pe unul dintre pereţii exteriori ai bisericii din Covreşti (Vâlcea), în secolul al XIX-lea.