„Toate structurile de stat îneacă sectorul privat“, spune un antreprenor străin din industria vinului

Compania Cramele Recaş este unul dintre cei mai mari jucători locali din industria vinului, care deţine 700 de hectare de viţă de vie şi rulează anual afaceri de 13 mil. euro. Cramele Recaş este o afacere de familie în care pe lângă britanicul Philip Cox (care are 15% din acţiuni) şi soţia sa, Elvira Cox (14,99%), mai investesc şi alţi 10 antreprenori români. Procente importante de acţiuni mai au Georgiu Ioan (30%) şi Iova Gheorghe Mihai (30%), conform datelor de la Registrul Comerţului.

Cine este Philip Cox

"Am lucrat şapte ani ca director general pentru o companie mare din industria vinului din Germania, Carl Reh, pentru care am fondat sucursala din România, Crama Oprişor. După această perioadă, în care am cunoscut bine industria vinului din România, am vrut să pornesc o afacere pe cont propriu, aşa că am investit la Cramele Recaş", a spus Philip Cox, 42 de ani, pentru Ziarul Financiar.

În această industrie investesc în principal oameni de afaceri români precum familia Dobronăuţeanu (Murfatlar), Claudiu Necşulescu (Jidvei), familia Jitea şi Constantin Buşcă (Vinexport Focşani), Sebastian Ghiţă (care deţine 300 de hectare de viţă-de-vie) sau Daniel Guzu. Există însă şi câţiva antreprenori străini, cum sunt Sergio Faleschini (Vinarte) sau Jean Valvis (Domeniile Sâmbureşti).

Philip Cox este de părere că România nu a ieşit din recesiune "în adevăratul sens al cuvântului", dar cu toate acestea evoluţia Recaş din ultima perioadă a fost bună.

"Chiar am fost surprins că rezultatele din ultimii ani au fost atât de bune cu o creştere pe piaţa românească şi o evoluţie şi mai bună la exporturi. În acelaşi timp măsurile care s-au luat pentru reducerea riscului financiar şi de modernizare tehnologică pe o parte din producţie au început să aibă un efect pozitiv", a mai spus Philip Cox.

Compania şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 13 mil. euro, nivel similar cu cel realizat în 2009. Producătorul timişorean de vin a realizat anul trecut vânzări totale în uşoară creştere faţă de anul precedent.

"Momentan instabilitatea financiară ne încurcă destul de tare. Fondurile europene sunt foarte dificil de accesat şi sunt împărţite fără o gândire strategică, astfel că România a accesat mult mai puţine fonduri europene pentru industria vinului comparativ cu ţările cu care concurăm: Bulgaria, Ungaria, Spania. Legislaţia financiară şi cea din cea din industria vinului, care ar trebui să protejeze consumatorul este aplicată neuniform", a mai spus Philip Cox.

Întrebat de ZF care consideră că este cea mai mare problemă a României, el s-a referit la numărul mai mare de oameni care consumă comparativ cu cei care produc.

Problemele de la stat se resimt în privat

"Toate structurile de stat îneacă sectorul privat. De la clasa politică ce nu are o gândire decât pe termen foarte scurt şi focusată asupra grupurilor lor de interese până la toată administraţia de stat care este ineficientă şi consumă mai mulţi bani decât produce sistemul privat. Nu se poate ca într-o ţară să fie un număr mai mare de oameni care consumă bani decât numărul celor care produc bani. Este inevitabilă apariţia problemelor, a blocajului", a adăugat Philip Cox.

Consumul de vin a fost pe scădere anul trecut, tendinţă care se aşteaptă şi pentru 2010, iar acţionarul Recaş este de părere că o inversare a trendului se va produce abia peste doi-trei ani. Până acum, el are în vedere o investiţie într-o nouă plantaţie de vie de circa 200 de hectare de 4 mil. euro în 2011 şi 2012 şi mai multe investiţii în cramă, mai exact în îmbuteliere.

Reţea de 100 de magazine

Compania mai deţine şi aproximativ 100 de magazine în ţară, care vinde şi vin vrac, toate fiind branduite în Cramele Recaş. "Unele sunt în proprietatea noastră, dar majoritatea funcţionează într-un sistem asemănător francizelor", a mai spus Philip Cox.

Despre recolta din acest an, reprezentantul Recaş se aşteaptă să fie ca în 2009, în condiţiile în care în industrie cei mai mulţi jucători au vorbit de un an mai slab.

"Noi ne aşteptăm ca în zona noastră (Banat - n.red.) recolta să fie cantitativ similară cu cea din 2009, cu o calitate bună, dar nu chiar aşa de strălucită pentru toate soiurile. În restul Banatului este o recoltă cu foarte multe probleme atât cantitativ, cât şi calitativ, unde lipsa de investiţii în segmentul viticulturii se vede foarte clar. Producătorii de struguri care nu au investit în plantanţii noi, tractoare, utilaje agricole moderne şi în specializarea angajaţilor vor suferi", este de părere acţionarul Recaş.

Piaţa totală a vinului este estimată la aproximativ 350 mil. euro, iar concurenţii Recaş sunt Murfatlar, Vincon, Cotnari, Halewood, Tohani, Jidvei.