Chiriţoiu: Toţi urăsc retailerii, dar problema inflaţiei mari sunt preţurile reglementate

După aproape un an de la intrarea în vigoare a noii legi din comerţul alimentar care reglementează mai strict relaţiile dintre lanţurile mari de magazine şi furnizorii lor locali, efectele schimbării legislaţiei sunt inexistente în piaţă.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC) şi unul dintre oamenii-cheie în acest proiect, admite lipsa efectelor, însă spune că problema inflaţiei în România nu sunt preţurile la alimente, ci preţurile reglementate, precum cele la energie şi gaze. Consiliul Concurenţei nu are însă nicio pârghie pentru a interveni în mecanismul preţurilor reglementate.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 7,58%, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşterea TVA de la 19% la 24% a adus economiei locale cea mai mare inflaţie din UE. Şeful Concurenţei arată cu degetul spre organismele de reglementare a pieţei şi spune că "vestea bună" este că alimentele se scumpesc într-un ritm inferior creşterii costurilor de producţie.

"Dincolo de politica monetară, există nişte rigidităţi structurale legate de concurenţa pe piaţă. Probabil că reglementatorii nu-şi fac bine treaba, sunt prea indulgenţi cu companiile", a afirmat Chiriţoiu în cadrul unei conferinţe organizate de Consiliul Concurenţei.
Preţurile la electricitate, gaze, benzină, ţigări sau la biletele de transport în comun sunt doar câteva din preţurile reglementate în acest moment de către instituţii ale statului.
În sectorul bunurilor de larg consum, creşterea accizelor la ţigări în perioada 2009-începutul lui 2010 a determinat scumpirea acestor produse cu circa 50% şi a fost o sursă importantă de inflaţie, însă miza statului a fost creşterea încasărilor la buget.
La rândul său, benzina s-a scumpit în România în criză, deşi preţul barilului de petrol la bursa de mărfuri a atins minimul istoric în 2009.
Recent, CFR Călători - companie deţinută de stat - a anunţat scumpirea cu 8% a biletelor de tren începând de astăzi.
De partea cealaltă, Chiriţoiu spune că alimentele s-au scumpit cel mai puţin în ultimul an. "Preţurile la alimente cresc mai încet faţă de bunurile nealimentare, ceea ce arată că există o presiune concurenţială în sectorul alimentar", a susţinut preşedintele CC.

Datele de la INS arată că în august inflaţia anuală la alimente a ajuns aproape de 4%, faţă de rata de 11% înregistrată pe segmentul produselor nealimentare. Mai mult, Chiriţoiu spune că investigaţiile sectoriale realizate de instituţia pe care o conduce arată că preţurile la producător au crescut mai repede decât preţurile la raft.
"Se poate spune astfel că retailerii nu au transmis la consumator toată creşterea de costuri", a argumentat el.
"Toată lumea urăşte retailerii, dar datele statistice de la Eurostat arată că, per ansamblu, alimentele sunt mai ieftine în România decât în alte ţări membre ale UE", a completat Chiriţoiu.

Codul de bune practici are un "viciu"
Cu toate acestea, Chiriţoiu a afirmat că va lua în calcul o revizuire a noii legi din comerţul agroalimentar care transpune codul de bune practici din retail din 2007. Iniţiativa legislativă a aparţinut patronatelor din industria alimentară, care s-au plâns că taxele pe care le cer su­permarketurile şi hipermarketurile pentru listarea produselor sunt prea mari.
În 2008, ministrul agriculturii Marian Sârbu, cel care a mediat discuţiile dintre retaileri şi producători pe acest subiect, a promis că transformarea codului în lege va duce la scăderea taxelor de listare în reţelele mari de magazine şi implicit la ieftinirea alimentelor.
Până în prezent însă nu s-a înregistrat un astfel de fenomen, deşi noile reglementări au intrat în vigoare în noiembrie 2009. Mai mult, în Parlament se află de mai bine de jumătate de an un proiect de modificare a legii prin excluderea prevederilor legate de termenele maxime de plată a mărfii.
"Legea cu codul are un viciu de gândire economică. Simplul fapt de schimbare a numelui taxelor de listare nu a dus la schimbarea raportului de forţe pe piaţă, aşa cum s-a dorit, pentru că retailerii au putut redenumi taxele", a afirmat Chiriţoiu.

CC ar putea aduce noi schimbări în lege legate de taxele de listare în supermarketuri şi hipermarketuri înainte ca proiectul de modificare a acesteia să iasă din Parlament. "Anul acesta ne-am concentrat pe schimbarea reglementărilor în sectorul bancar pentru alinierea legislaţiei la noile directive europene, de aceea am lăsat pe plan secund legea cu codul de bune practici în retail. Pe partea de legislaţie, Ordonanţa 50 este «perla coroanei» Con­siliului Concurenţei", a mai spus Chiriţoiu.
CC a lansat propunerea de diminuare a comisionului de rambursare anticipată a creditelor bancare şi de creştere a transparenţei calculului dobânzilor în luna iunie a acestui an, proiectul de modificare a legii fiind preluat apoi de ANPC (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului).
Mesajul transmis de Chiriţoiu către bănci, prin această iniţiativă legislativă, a fost reducerea DAE la creditele vechi. El spune acum că va urmări evoluţia ratelor dobânzii pe piaţa bancară în următoarele luni. "Rămâne de văzut dacă numărul mare de refinanţări va forţa băncile să reducă ratele de dobândă la creditele vechi. Cel mai probabil vom face o analiză post-factum a impactului Ordonanţei 50 la începutul lui 2011. Dacă vedem că băncile au interpretat legea în favoarea lor, o să aducem modificări la lege. Dacă au încălcat legea, băncile vor fi sancţionate de ANPC", a completat şeful Concurenţei.

Bogdan Chiriţoiu, fost consilier economic al preşedintelui Traian Băsescu, a fost numit de acesta la conducerea CC în urmă cu aproximativ un an, iar primul proiect mare pe care l-a finalizat în noua funcţie a fost modificarea legii concurenţei. Printre obiectivele sale se numără reducerea timpului mediu al unei investigaţii a Consiliului Concurenţei, care în prezent este de 26 de luni, faţă de 18 luni cât este media Comisiei Europene.
Printre cele mai mari investigaţii ale autorităţii de concurenţă aflate în desfăşurare sunt cea din industria petrolieră, declanşată în urmă cu mai bine de trei ani, şi ancheta la Orange, Vodafone şi Romtelecom, companii cărora li s-au adus acuze de abuz de poziţie dominantă pe piaţă. CC mai are în derulare şase investigaţii pe piaţa farmaceutică, cinci dintre acestea fiind planificate să se finalizeze în acest an.

Ce se află în agenda lui Chiriţoiu până la finele lui 2010

n Consiliul Concurenţei va prezenta în octombrie concluziile investigaţiilor sectoriale realizate în ultimul an în 8 sectoare-cheie din economie, printre care industria alimentară, energia şi telecomunicaţiile

n În octombrie va fi prezentat şi auditul Băncii Mondiale la Consiliul Concurenţei

n CC intenţionează să facă un studiu post-factum al Ordonanţei 50, pentru a vedea modul în care băncile au pus în practică noile reglementări

n Chiriţoiu a spus că vrea să finalizeze până la sfârşitul lui 2010 toate investigaţiile deschise de CC de mai mult de trei ani, cu excepţia celei din industria petrolieră

n CC va da un verdict în cazul anchetelor la Poşta Română, la cei trei operatori mari din telecom (Orange, Vodafone, Romtelecom), pe piaţa farmaceutică

n Dacă vor fi date amenzi în sectorul telecomunicaţiilor, acestea vor avea valori record, ţinând cont de cifra de afaceri a companiilor de profil, potrivit lui Chiriţoiu

n Până la finele anului vor fi prezentate şi concluziile anchetelor deschise de CC pe piaţa serviciilor de taximetrie din Constanţa, la Ape Minerale Olăneşti şi la Corpul Experţilor Contabili

n Concurenţa are în derulare în acest moment circa 60 de investigaţii la companii sau la nivel sectorial, 10 dintre acestea fiind deschise în 2010