Sătui de problemele economice ale ţării şi de corupţie, tinerii greci aleg calea exilului

Iar perspectivele nu sunt încuraja­toare. Datoria publică, estimată la 300 de miliarde de euro, mai mare decât Produsul Intern Brut al ţării pe un an, sugerează ani întregi cu bugete austere pe viitor. În plus, o serie de scandaluri de corupţie în rândul poli­ti­cienilor i-a făcut pe mulţi tineri greci să-şi piardă iluziile privitoare la viitor.
Şapte din 10 absolvenţi greci de fa­cultate vor să lucreze peste hotare, potrivit unui sondaj publicat luna trecută. Patru din 10 caută în mod activ un loc de muncă în afară.
Ultimele cifre ofi­ciale indică o rată a şo­majului de 29,8% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani în iunie, com­parativ cu apro­ximativ 20% în cadrul Uniu­nii Euro­pe­ne.
Cifra reprezintă o uşoa­ră îmbunătăţire fa­ţă de nivelul de 32,5% din mai, pe fondul apariţiei slujbe­lor de vară, dar se situează to­tuşi cu mult peste rata de 22,9% înregis­trată în aceeaşi lună a anului trecut.
Pentru grecii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, cifra se situa la 16,2% în iunie, în creştere de la 11,8% în 2009. Rata generală a şomajului se situa la 11,6%, în creştere de la 8,6%.

Exod în masă a forţei de muncă
Absolvenţi cu experienţă de lucru ca Alexis Cohen, 35 de ani, pleacă în afară de asemenea. Cariera sa de zece ani ca inginer de sunet s-a prăbuşit în ultimele luni pentru că clienţii săi organizează din ce în ce mai puţine concerte. Cohen a stabilit interviuri pentru un loc de muncă în California şi intenţionează să se mute acolo cu prietena sa luna viitoare.
"Dacă vrei o viaţă decentă, n-o poţi avea aici. A fost întotdeauna dificil. Acum este aproape imposibil", declară Cohen.
În anii '50 şi '60, mii de oameni au pă­răsit Grecia în căutarea unei vieţi mai bune în Statele Unite, Australia sau alte ţări din Europa. În timpul perioadei de pros­peritate din anii '80 şi '90, după ce Grecia s-a alăturat Uniunii Europene, mulţi s-au întors. Mândria generată de Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 a deter­minat alte mii de greci să se întoarcă acasă.
Totuşi, ca şi în Irlanda, vremurile bune nu au durat prea mult. În 2008, primele semne ale recesiunii au apărut.
La înce­putul acestui an, criza datoriilor a deter­minat Grecia să recurgă la sprijinul FMI şi UE, fiindu-i im­puse o serie întrea­gă de re­duceri buge­tare în schimb.
Acum, ţara pare a fi în pragul unui nou val de emigrare, con­dus de tinerii ab­sol­venţi.
Ar putea exista un exod de talente dacă tinerii vor avea per­s­pec­­tive limitate în Gre­cia, arată George Pagoulatos, profesor în cadrul Universităţii de Economie şi Afa­ceri din Atena. El şi-a exprimat însă şi îndo­ieli privitoare la per­s­pec­tivele pe care aceş­tia le au în alte ţări occi­dentale unde rata şomajului reprezintă de asemenea o problemă.

Corupţia, motiv de emigrat
Un alt motiv pentru care tinerii pleacă, spune el, este sentimentul în creştere de nemulţumire după scandalurile de corupţie din 2008 care au zguduit guvernul anterior.
"A existat un sentiment general de criză, de societate blocată, de sistem politic incapabil să funcţioneze, iar un număr în creştere de oameni au încetat să creadă în această ţară", declară Pagoulatos.
Guvernul încearcă să determine com­pa­niile să angajeze tineri reducând salariul mi­nim lunar la 590 de euro de la 700 de eu­ro şi oferindu-se să subvenţioneze contri­bu­ţiile de asigurări sociale pentru cei care fac angajări.
Conform datelor agenţiei de stat de ocupare a forţei de muncă, 600.000 de absolvenţi de facultate au intrat pe piaţa muncii în ultimii 15 ani, dar numai 250.000 de locuri de muncă au fost create, ma­joritatea în cadrul sectorului de stat. Chiar şi acest sector este în curs de reducere pen­tru că guvernul a îngheţat angajările, iar companiile îşi restrâng sau relochează unele operaţiuni în afara ţării.
O altă problemă, conform unui studiu, este faptul că majoritatea poziţiilor din sec­torul privat sunt destinate lucrătorilor cu studii medii, nu absolvenţilor de facultate. Ast­fel, muncitorii necalificaţi resimt concu­renţa atât din partea absolvenţilor de facultate, cât şi din partea imigranţilor care cer salarii mici.
Majoritatea economiştilor sunt de acord că valul emigrării din rândul tinerilor greci nu se va diminua până când proble­me­le de ordin structural ale economiei nu vor fi re­zol­vate, iar economia nu-şi va relua creş­te­rea. Întrebarea este cât va dura acest lucru.