Ungaria: Creştem rolul statului în sectoarele strategice

Guvernul maghiar nu doreşte acţio­nari străini în companiile locale strategice, cum este cazul MOL, potrivit cotidianului cu viziuni de dreapta Magyar Menzet, care îl citează pe ministrul dez­vol­tării naţionale Tamas Fellegi, scrie port­folio.hu.
"Întotdeauna le spunem clar par­tenerilor noştri, inclusiv ruşilor, că în sectorul energetic şi în alte sectoare considerate strategice vrem să creştem rolul statului", a spus Fellegi după ce a par­tici­pat la o serie de negocieri la Moscova, potrivit cotidianului maghiar. Ministrul a refu­zat să detalieze, afirmând că nego­cierile, consi­derate "sen­sibile", continuă, scrie Magyar Nemzet.
În ultimul raport al KBC Securities scrie că unul dintre cele mai importante eve­nimente din 2010 ar putea fi ieşirea grupului rus Surgutneftegaz din acţio­nariatul MOL şi în consecinţă modificarea structurii acţio­nariatului companiei.

Cu ce i-ar putea tenta maghiarii pe ruşi?

Cu toate acestea, Peter Csaszar, analist în cadrul KBC Securities, crede că dis­cuţiile vor rămâne într-un stadiu inci­pient cel puţin până la alegerile locale ce vor avea loc pe 3 octombrie din mai multe motive. Prin­tre cele mai impor­tan­te se numără faptul că partidul Fidesz, aflat acum la gu­vernare, este foarte posibil să îşi con­cen­treze aten­ţia asupra măsurilor econo­mice pe care trebuie să le implementeze după alegeri pentru a asigura creşterea eco­no­mică.
Mai mult, nu există niciun motiv pentru care guvernul să vrea să răscumpere acţiunile MOL din mâinile ruşilor, în condiţiile în care structura acţionariatului este stabilă. Dacă acest lucru se va întâmpla însă, guvernul trebuie să se gândească la faptul că nu există un "prinţ pe cal alb" care să vină să preia ulterior MOL.
Un alt motiv invocat de analistul KBC este faptul că nu există banii disponibili pentru ca statul să răscumpere acţiunile. Deşi gu­vernul ar putea organiza emisiuni de obligaţiuni pentru a finanţa tranzacţia, un asemenea pas ar fi interpretat greşit de investitori, în special în condiţiile actuale când pieţele sunt extrem de volatile.
În cazul în care tranzacţia va fi realizată prin schimb de active, aparent nu există nimic ce ar putea tenta partea rusă, adaugă Csaszar.
În pofida opiniei exprimate de analistul maghiar, agenţia de presă Thomson Reuters scrie că guvernul de la Budapesta a purtat discuţii cu Surgutneftegaz pentru răs­cum­pă­rarea cât mai repede a pachetului de 21,2% din acţiunile grupului de petrol şi gaze.
"Guvernul maghiar s-a angajat să analizeze fiecare sector strategic şi să des­copere ce este în interesul Ungariei - iar un sector cheie este cel energetic - pentru ca apoi statul să poată să îşi asigure un rol cheie", a anunţat ministerul dezvoltării. "În acest sens am demarat discuţii cu compania rusească Surgutneftegaz pentru pachetul de 21,2% din acţiunile MOL."
Ministerul a mai anunţat că Rusia şi Ungaria doresc să găsească cât mai rapid "o soluţie potrivită pentru această problemă".
Ungaria, mai aproape de ruşi
"Cred că acest lucru este dorit de am­bele părţi", a spus Fellegi, care a adăugat că relaţiile Rusiei cu Ungaria vor lua o nouă turnură.
Fellegi, care este de asemenea co­misarul guvernamental însărcinat să se ocupe de relaţiile economice maghiaro-ruse, a purtat discuţii cu prim-viceprim-ministrul rus Viktor Zubkov, însă nu a dorit să ofere detalii.
El a declarat că relaţiile economice dintre Ungaria şi Rusia sunt foarte importante pentru vecinul României de la vest, care încearcă să îşi dezvolte relaţii mai strânse cu statele din est.
Pe lista de discuţii a Ungariei cu Rusia s-ar putea afla, cu excepţia situaţiei de la MOL, şi soluţionarea problemei capitalului operatorului aerian Malev şi implicarea Rusiei în proiectul de construcţie a patru reactoare la centrala nucleară Paks, din centrul ţării.
La 1 martie Ungaria a preluat o participaţie de 95% în cadrul companiei aeriene naţionale copleşite de datorii Malev, practic renaţionalizând compania la doi ani după privatizarea acesteia. Statul a înlocuit banca de dezvoltare de stat rusă Vnesheconombank în poziţia de acţionar majoritar.

O istorie complicată
n La sfârşitul lunii martie a anului trecut grupul petrolier austriac OMV, acţionarul majoritar al celei mai mari companii locale, Petrom, i-a luat prin surprindere pe ungurii de la MOL care au aflat din presă de vânzarea participaţiei de 21,2% cu 1,4 mld. euro către compania rusească Surgutneftegaz.
n Anunţul a fost complet neaşteptat mai ales că în urmă cu o săptămână reprezentanţii OMV dădeau asigurări că nu se gândesc să renunţe la acest pachet până la sfârşitul anului 2009.
n Prin această tranzacţie, compania rusească a devenit cel mai puternic acţionar al grupului MOL, restul acţionarilor deţinând în mare parte participaţii mai mici de 10%.
n Atunci oficialii grupului petrolier ungar MOL au spus că OMV era o acoperire pentru interesele ruseşti, pentru că investitorul rus a cumpărat participaţia la un preţ egal cu cel investit de OMV. Aceasta este cea mai gravă acuzaţie oficială făcută vreodată la adresa companiei austriece.