Albert Camus, seducătorul

Te pui cu hazardul? Nici măcar cu fiicele sale, coincidenţele... Hazard sau nu, iată că s-au petrecut două lucruri fără legătură între ele, care m-au trimis la o carte apărută acum cinci ani, despre care n-am avut răgazul să scriu, nici timp şi nici loc propice pentru publicare, deşi merita chiar atunci scoasă în prim plan. Iată mica istorioară a întâmplării dovedind că are fiecare carte momentul ei prielnic.
La Salonul Bookfest din iunie a.c., cu Spania invitat de onoare, a fost poftită şi a venit şi Carme Riera, scriitoarea catalană pe care am descoperit-o graţie Editurii Meronia şi "spiriduşului" ei - Jana Balacciu Matei. (Din neastâmpărul şi frumoasa nebunie de spiriduş s-a născut Biblioteca de cultură catalana, plină de minunăţii, care şi-a găsit confirmarea acum doi ani la Târgul de carte de la Frankfurt, când scriitorii traduşi de ani buni la noi au fost revelaţii pentru cititorii germani.)
Tot în ultimele săptămâni, Stelian Ţurlea ne-a reamintit că au trecut deja 50 de ani de la dispariţia lui Albert Camus, iar extrasele din scrierile acestuia incită şi astăzi, cum o demonstrează cele păstrate într-un vechi şi regăsit jurnal personal de lectură, pe care, de altfel, ni le-a şi oferit, maliţios şi generos în acelaşi timp.
Carme Riera l-a transformat pe Albert Camus în personaj învăluit de secrete în romanul "Cealaltă jumătate a sufletului". Romanul este mai întâi un soi de mystery, se deschide cu o întâlnire nebuloasă: în cursul unei sesiuni de autografe ce făcea parte din programul Zilei Cărţi, sărbătorită în 23 aprilie (San Jordi, adică Sfântul Gheorghe), o scriitoare primeşte un mesaj de la un necunoscut, oferit ei pentru că sigur pe ea o va interesa.
Mesajul se compune dintr-un şir de scrisori ale mamei, dispărută pe când ea era copil, dar cartea de vizită, ce ar fi dus-o la mesager, a aruncat-o. Nu-i rămâne decât să înceapă de una singură o anchetă demnă de un detectiv, scotocind trecutul ca să descopere tot ce se află dincolo de faţada vieţii de familie în care a crescut şi dedesubtul propriilor amintiri. Scrisorile mamei alcătuiesc un fel de fir al Ariadnei păstrat atent ca să nu se rătăcească în labirintul compus din trecutul propriei familii, al Spaniei din anii dictaturii lui Franco.
Treptat, romanul se transformă în thriller. Scriitoarea-personaj adună informaţii de pretutindeni, de la supravieţuitori şi martori, din bibliografia uriaşă dedicată războiului civil spaniol şi franchismului. I se clarifică acum că părinţii aparţineau unor tabere diferite, tatăl falangist se plasase în tabăra învingătorilor, pe când mama provenea dintr-o familie republicană, ce a cunoscut deportarea, moartea şi exilul.
O pistă a investigaţiei porneşte de la dubla identitate a mamei, cea reală, din Barcelona - Cecilia Balaguer, şi cea folosită în cursul călătoriilor făcute în Franţa unde trăia exilat tatăl ei - Celia Ballester. Alta, de la prezenţa unui amant, care ar fi putut fi adevăratul ei tată, pe rând aria cercetării o îndreaptă pe anchetatoare spre... Albert Camus. A treia pistă o deschide revelaţia că mama nu a murit într-un accident aşa cum a ştiut, ci s-a sinucis ori a fost ucisă.
Destinul mamei şi drama familiei nu se pot desprinde însă de pânza ce o ţese marea istorie, aşa că mystery şi thriller au fundalul solid al unui roman istoric şi politic, cu observaţii dintre cele mai interesante şi profunde. Inevitabil, autoarea ajunge la subiectul şi tema, obsedante până la exasperare, cea a divizării unei ţări şi a războiului civil, la implicarea intelectualilor în politică, la cele două paliere de luptă - bătălii vizibile şi cele invizibile, purtate de trădători şi de agenţi.
Carme Riera scrie un roman psihologic şi intelectual profund despre căutarea identităţii, despre nevoia acută de adevăr, conturând subtil umbra ce bântuie cartea - Albert Camus cel contradictoriu ca identitate, din toate punctele de vedere: scriitor şi filosof francez, născut în Alger, cu rădăcini catalane, angajat politic şi seducător aproape cinic. "Cealaltă jumătate a sufletului" este o concisă demonstraţie de virtuozitate narativă a unei scriitoare care îmbină miraculos graţia unei balerine şi precizia unui chirurg.

Carme Riera, "Cealaltă jumătate a sufletului", traducere din limba catalană şi cuvânt înainte de Jana Balacciu Matei, Editura Meronia.

ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.