Restanţele au depăşit 10% din credite în Bistriţa, Galaţi şi Ialomiţa

Regiunile care depind puternic de o singură industrie sau unde clienţii au un grad ridicat de îndatorare dau cele mai mari bătăi de cap bancherilor, ponderea ratelor restante în soldul total al împrumuturilor acordate populaţiei şi companiilor depăşind 10% în mai multe judeţe, arată datele BNR.
Bistriţenii erau la sfârşitul lui iulie în vârful clasamentului rău-platnicilor, ponderea sumelor reprezentând rate neplătite la timp ajungând la aproape 11,3% din soldul total al împrumuturilor. O rată a creditelor restante de peste 10% se înregistra, de asemenea, în Ialomiţa şi Galaţi, două dintre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri.
"Economia gălăţeană a fost construită în aşa manieră încât agenţii economici sunt polarizaţi în jurul combinatului siderurgic şi al şantierului naval. Cele două industrii au înregistrat însă scăderi accentuate anul trecut şi au fost disponibilizaţi foarte mulţi oameni. Şomajul ridicat este aşadar principala cauză a faptului că oamenii nu şi-au mai putut plăti ratele la credite", explică Emil Lăzărescu, directorul sucursalei Galaţi a Băncii Transilvania .
În iulie, rata şomajului ajungea la 10,3% în Galaţi, comparativ cu o medie de 7,4% la nivel naţional, aproape două treimi dintre şomeri fiind neindemnizaţi, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În Ialomiţa, şomajul depăşea în acelaşi timp 10,7%.
Un nivel ridicat al restanţelor se înregistra şi în Suceava (9,8%), Botoşani (9,7%) şi Arad (9,27%). Pe lângă şomaj şi dependenţa unui judeţ de o anumită industrie, gradul ridicat de îndatorare a populaţiei în anumite zone creează probleme în plus bancherilor.
Totodată, în unele judeţe, cum ar fi Bistriţa-Năsăud, bancherii au descoperit un număr foarte mare de clienţi care au luat împrumuturi cu adeverinţe de venit false, astfel că ulterior nu s-au putut ţine de graficul de rambursare şi au intrat în default. Problemele din Bistriţa sunt evidenţiate şi de numărul bunurilor executate silit puse în vânzare de către bănci. Doar BCR şi CEC au publicat în ultimele luni câteva zeci de anunţuri cu proprietăţi recuperate de la clienţii din Bistriţa, dar astfel de anunţuri există şi pe site-urile BRD, Raiffeisen sau OTP Bank.
De asemenea, băncile au executat zeci de case şi terenuri în Braşov, Argeş şi Hunedoara, unde rata sumelor restante depăşeşte 8%. Şi în Bihor restanţele se apropie de 8% din împrumuturi, bancherii din judeţ explicând că principala problemă este gradul ridicat de îndatorare a clienţilor, mulţi dintre aceştia având credite la două sau mai multe bănci.
Rata creditelor restante la nivel naţional era în iulie de 6,5%, în creştere de la 6,4% în luna anterioară. Întârzierile mai mari de o zi la plata creditelor înregistrate de populaţie şi companii ajungeau la 13,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 72% pe primele şapte luni.
Bancherii se aşteaptă în prezent la un nou val de credite neperformante după măsurile de austeritate adoptate de Guvern, care amână revenirea economiei până cel mai devreme anul viitor. În urmă cu şase luni, când lucrurile în economie păreau să se îndrepte într-o direcţie bună, aceştia estimau că vârful neperfor­manţelor va fi atins în trimestrul trei din 2010.
Băncile au mai mulţi clienţi bun-platnici în judeţele Gorj, Vâlcea, Dâmboviţa şi Tulcea, unde rata creditelor restante se situa în intervalul 4-5%. Şi în Vrancea, Prahova şi Buzău, ponderea creditelor restante în total împrumuturi depăşea cu puţin 5%, în timp ce în Bucureşti se înregistra o rată a restanţelor de 5,6%.