Uztel Ploieşti, a doua insolvenţă de pe Bursă într-o săptămână

Conducerea producătorului de utilaj petrolier Uztel Ploieşti (UZT) a anunţat că va depune astăzi cererea de insolvenţă către Tribunalul Teritorial Prahova din cauza continuării declinului vânzărilor, care au scăzut cu 57% în primul semestru şi a faptului că firma nu a găsit soluţii de stabilizare a situaţiei financiare.
La finele săptămânii trecute, o altă companie listată la categoria a II-a a Bursei, respectiv producătorul de textile Siretul Paşcani (SRT), anunţase că va cere protecţia in­sol­venţei din cauza situaţiei financiare dificile în care se află.
Conducerea Uztel Ploieşti se plângea la începutul anului că băncile cer dobânzi prea ridicate şi din această cauză intenţiona să strângă de la acţionari 4,7 mil. euro în vederea rambursării unei părţi a creditelor. Costurile mari cu dobânzile au fost principalul motiv pentru care firma a înregistrat pierderi anul trecut.
Intenţia de rambursare a creditelor a avut ca efect o creştere explozivă a acţiunilor Uztel în luna martie, titlurile firmei apreciindu-se de 2,5 ori.
Conducerea nu a reuşit însă să-i convingă pe angajaţi, care controlează societatea în proporţie de 81,2%, să vină cu bani de acasă pentru a supli­menta capitalul, iar mai apoi titlurile Uztel s-au prăbuşit până în prezent cu 70% faţă de ma­ximul atins în urmă cu cinci luni.
Investitorii de pe Bursă nu au primit bine vestea insolvenţei, acţiunile Uztel coborând cu 10% pe parcursul zilei de ieri, până la un nivel de 2,25 lei/titlu.
Problemele Uztel au apărut anul trecut, când afacerile companiei s-au diminuat cu 41%, la un nivel de 68,1 mil. lei (16 mil. euro), iar compania a trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 2,5 mil. lei. Ajustarea bruscă a afacerilor cu încă 57% din primele şase luni a cauzat noi pierderi companiei, de 3,5 mil. lei.
"Faptul că jucători mari de pe piaţa locală au apelat la astfel de proceduri de insolvenţă a creat o percepţie în rândul antreprenorilor că este un fenomen pozitiv prin care-şi pot proteja businessurile. Ori, în acest context nu m-aş mira să vedem alte insolvenţe în rândul companiilor de talie mică şi medie. Cred că vârful de insolvenţe va fi atins undeva la sfârşitul acestui an", spune Adrian Lupşan, directorul general adjunct al Intercapital Invest.
El mai spune că deşi antre­prenorii se gândesc că procedura de insolvenţă îi protejează, prin faptul că nu mai plătesc penalităţi şi creditele sunt îngheţate, efectele asupra acţio­narilor minoritari sunt nocive, pentru că există riscul ca bu­sinessul să intre în faliment sau acţionarii să fie diluaţi puternic, cum se discută în cazul Flamingo International (FLA), care a intrat în insolvenţă la finele lui 2009.
"Se vede că unele companii de dimensiuni medii şi care au rezistat în 2009 nu au mai putut face faţă contracţiei consumului din 2010 din cauza măsurilor de ajustare bugetară. Aş spune că nu au fost falimente răsunătoare la nivelul de pesimism al managerilor în acest mediu dificil şi în care nu se întrevede o revenire a consumului. Investitorii ar trebui să fie cu ochii pe liderii de piaţă din respectivele sectoare care în urma ieşirii de pe piaţă a unor jucători mai mici pot să-şi majoreze cota de piaţă", spune Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză pe piaţa de capital al BCR.