Creditul privat a frânat brusc în iulie, iar depozitele au început să scadă

Autor: Ciprian Valentin Botea 24.08.2010

Populaţia şi companiile s-au împrumutat mult mai puţin în iulie, prima lună din care se aplică măsurile de austeritate adoptate de Guvern, astfel că soldul creditului privat a înregistrat un recul puternic, coborând cu patru miliarde de lei, până la 206,7 mld. lei (echivalentul a 48,7 mld. euro).
Scăderea este determinată în mare parte de impactul de curs având în vedere că leul s-a apreciat în iulie cu aproape 2,8% în faţa monedei unice europene, ceea ce a făcut ca soldul împrumuturilor în valută să scadă artificial, la raportarea în lei.
Creditul în lei a înregistrat luna trecută o creştere uşoară de 0,2%, până la 78,6 mld. lei, datorită finanţărilor luate de companii, potrivit datelor BNR. Creşterea este însă mult mai mică decât inflaţia din iulie, de 2,4%.
În acest timp, soldul împrumuturilor în valută a scăzut cu 3,2% în lei, până la 128,1 mld. lei (30,2 mld. euro). Exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%.
Bancherii spun că mulţi clienţi au devenit reticenţi în a se îndatora pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, astfel că cererea de credite rămâne anemică. "Ce­re­rea de credite este foarte scăzută, poate chiar mai scăzută faţă de lunile precedente. Nici Prima Casă 2 nu mai func­­ţio­nează în parametrii de până acum. Este în tot sistemul o stare de acalmie", spune un bancher. El apreciază că septembrie ar putea aduce o uşoară revenire a cererii de finanţări.
Totodată, atât populaţia, cât şi companiile au consumat în iulie bani din depozitele constituite la bănci, astfel că soldul total acestora a scăzut cu 1,3% faţă de iunie. Depozitele în lei au scăzut cu 0,7%, până la 104,8 mld. lei, în timp ce economiile în valută exprimate în euro au înregistrat o creştere uşoară de 0,5%, până la 14,9 mld. euro (63,1 mld. lei). Exprimat în lei, depozitele în valută au scăzut cu 2,3%.
Sumele economiste au scăzut mai repede în cazul populaţiei decât al companiilor deoarece românii au avut nevoie de mai mulţi bani pentru cheltuieli după majorarea TVA. "A crescut TVA, a crescut inflaţia şi au scăzut salariile, în timp ce dobânzile au rămas cam la acelaşi nivel. Toate aceste elemente duc către scăderea depozitelor", explică analistul financiar Dragoş Cabat.
Băncile au continuat în schimb să pompeze bani în finanţarea statului, care are nevoie de fonduri pentru a-şi acoperi deficitul. Creditul guvernamental a ajuns în iulie până la 55 mld. lei, fiind în creştere cu 4,3% faţă de iunie.